Traficul de copii este o problemă a lumii contemporane care reprezintă un pericol serios pentru valorile democratice. În zilele noastre copiii continuă să fie folosiţi ca un simplu obiect de cumpărare-vânzare, ei fiind impuşi să presteze servicii sexuale şi să muncească în sectoare ale economiei subterane din diferite ţări, sunt folosiţi ca momeală în calitate de cerşetori, ca donatori de organe pentru transplant, în activitatea criminală, conflicte militare etc. În fiecare an peste un milion de copii din toată lumea sunt obligaţi să se prostitueze, sunt traficaţi sau vânduţi în scopuri sexuale sau utilizaţi în pornografia infantilă. Fenomenul traficului de fiinţe umane şi copii a fost studiat minuţios şi multilateral în cadrul multiplelor conferinţe, simpozioane, seminare, rezultatele cercetărilor ulterioare materializate în manuale, culegeri, anale ştiinţifice etc. Se creează părerea că acest fenomen e cunoscut pentru specialişti sub toate formele şi metodele de manifestare, dar din păcate constatăm că el este în continuă dezvoltare şi perfecţionare. Recent în R. Moldova a apărut o nouă tendinţă a traficului de fiinţe umane – turismul sexual cu implicarea copiilor. Termenul este nou pentru specialiştii noştri dar fenomenul este bine cunoscut în ţări precum Brazilia, Ecuador, Thailanda sau Indonezia. Prin turism sexual cu implicarea copiilor se înţelege exploatarea comercială sexuală a acestora de către străini. De obicei clienţii merg într-o ţară mai puţin dezvoltată în căutarea contactelor sexuale. Legile ne corespunzătoare şi sistemele judiciare insuficiente se numără printre principalele cauze ale turismului sexual, care îi afectează pe copii, pentru-că le induce pedofililor ideea greşită după care ei se pot duce în ţările în curs de dezvoltare şi pot abuza de copii fără a risca să fie pedepsiţi pentru faptele lor. Potrivit organizaţiei ECPAT Internaţional (organizaţie care pledează pentru eradicarea prostituţiei infantile, pornografiei copiilor şi traficului de copii), turiştii – abuzatori sexual ai copiilor pot fi pedofilii călători, adică cei care au atracţie sexuală faţă de copii şi care caută în mod special contacte cu minorii călătorind în alte ţări. Aceştia pot fi bărbaţi şi femei de diferite vârste şi statut social, căsătoriţi sau celibatari cu venituri diferite. Aflându-se într-o altă ţară, ei uită pentru un timp de restricţiile morale şi sociale, abuzând copii. Spre exemplu, la 27 septembrie 2010 de la Centrul Internaţional pentru Protecţia şi promovarea drepturilor femeii „La Strada” a parvenit informaţia cu privire la faptul că cetăţeanul Italiei Andre Pasquini, prin înţelegere prealabilă şi în comun cu alte persoane aflându-se în mun. Chişinău sub pretextul că a venit în Republica Moldova cu misiunea de a selecta copii din mediul social vulnerabil pentru a-i ajuta pe aceştia să-şi facă carieră de fotbalişti l-au recrutat pe minorul G. a.n. 29.03.1998 în scop de exploatare sexuală. Este de menţionat că turiştii sexuali pot călători atât independent cât şi utilizând serviciile companiilor de turism, hoteluri, restaurante, companii de transport şi altele. Unele din aceste companii pot fi direct implicate în turismul sexual, cum ar fi cele care organizează sex tururi în străinătate sau hoteluri în care se exploatează sexual copiii. Astfel în luna august 2010 cet. R. Moldova A. Popovici a recrutat-o pe minora C. a.n. 13.11.1993, propunându-i ulterior plecarea împreună la odihnă în Turcia prin intermediul firmei turistice „Mega-tur”. Ajungând la locul de destinaţie, în hotel, cet. A. Popovici a impus-o pe victimă să presteze servicii sexuale contra plată cetăţenilor Turciei. Turiştii sexuali adesea îşi justifică acţiunile prin a spune că îi ajută pe copiii din ţările sărace, dându-le bani, haine şi altele. În plus, exploatatorii sexuali îşi mai justifică acţiunile referindu-se la diferenţele culturale între ţări, argumentând că sexul cu copii este acceptabil în cultura ţărilor respective. Experienţele negative din alte ţări arată că la dezvoltarea turismului cu abuzarea sexuală a copiilor contribuie un şir de factori cum ar fi dezvoltarea industriei turismului şi a mobilităţii populaţiei la nivel mondial, care asigură accesul turiştilor în toate regiunile şi ţările noi. Dezvoltarea tehnologiei internet oferă abuzatorilor schimb de informaţii necesare şi facilitează stabilirea contactelor directe cu copii din alte ţări. La fel ca şi traficul de copii, turismul sexual cu implicarea copiilor se dezvoltă pe fundalul dezvoltării economice inegale a diferitor ţări. Lipsa măsurilor de contracarare a acestui fenomen într-o ţară săracă din mai multe motive (lipsa de voinţă politică, legislaţia inadecvată, corupţia, ş.a.) o fac atractivă pentru turişti, abuzatori sexuali ai copiilor. Turismul sexual cu implicarea copiilor, ca concept este foarte apropiat de traficul de copii în scopul exploatării sexuale. În cadrul traficului de copii pentru exploatare sexuală, aceştia sunt scoşi din ţările mai puţin dezvoltate pentru livrare clienţilor străini în ţările mai bogate. Turismului sexual cu implicarea copiilor îi este specific faptul că clienţii se deplasează de sine stătător în ţările sărace. Unul din cazurile penale mediatizate în acest domeniu este cel legat de un cetăţean american, milionar (pedofil), care a exploatat sexual copii (băieţi) în Republica Moldova. În perioada anilor 2001 – 2005 cetăţeanul american asistat de un complice din R. Moldova a întreţinut raporturi sexuale cu 7 copii (băieţi) pe teritoriul Republicii moldova. În anul 2007 Tribunalul SUA care a avut loc în Philadelphia l-a condamnat pe pedofil la 23 ani de închisoare. Un alt caz ţine de activitatea ilegală în acest domeniu a cetăţeanului britanic care în perioada februarie – mai anul 2008 a întreţinut relaţii sexuale cu 8 copii (băieţi). Organele de drept au aflat că străinul făcea cunoştinţă cu minorii în internet cafe şi apoi îi invit acasă. În apartamentul său copiii beneficiau de acces gratuit la Internet, erau serviţi cu dulciuri, primeau recompense băneşti, cadouri. În mai 2009 pedofilul a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare. Trebuie remarcat faptul că majoritatea consideră că exploatarea sexuală a copiilor include doar raportul sexual întreţinut cu un copil. Din păcate acest concept include comportamentul sexual nedorit şi impus, care poate fi exprimat prin săruturi nedorite, mângâieri, impunerea lor de a adopta unele poziţii sexuale. Din păcate, în Republica Moldova urmăririi penale sunt supuse doar cazurile de abuz sexual cu tentă agresivă asupra copiilor. Astfel cazuri de abuz sexual ca atingerea sexuală, masturbarea în faţa copilului nu pot fi calificate drept infracţiuni, legislatorul neluând în considerare prejudiciul psihologic care se poate materializa ani mai târziu. Concluzii: Deşi problema turismului sexual cu implicarea copiilor nu a căpătat o răspândire largă în Moldova ea nu trebuie să rămână în afara atenţiei, deoarece pe un şir de parametri (nivelul sărăciei, corupţia, lacunele în legislaţie) putem judeca că în ţară există condiţii care contribuie la răspândirea acestui fenomen. Este necesar să se întreprindă măsuri de sensibilizare a opiniei publice faţă de problema turismului sexual cu implicarea copiilor şi pericolul acestui fenomen, chemând la intoleranţă faţă de el, inclusiv prin atragerea în aceste scopuri a mijloacelor de informare în masă.