Axa Spirituală a Ţinutului Căuşeni este formată din câteva obiective cultural-spirituale şi istorice deosebit de importante. Este vorba de Mănăstirea „Sfintele femei mironosiţe Marta şi Maria”, situată în preajma satului Hagimus. Mănăstirea a fost întemeiată relativ recent (26 mai 1997); are câteva locaşuri sfinte – Biserica de iarnă, cu hramul Sf. Apostol Andrei cel Întâi Chemat (la parter), şi biserica cu hramul Sfintele Mironosiţe Marta şi Maria (la etaj). În curtea mănăstirii se află biserica din lemn Sfântul Voievod Ştefan cel Mare – o adevărată bijuterie arhitecturală, ctitorită de familia Ştirban din localitatea Straja, judeţul Suceava. Axa Spirituală continuă cu Biserica Adormirii Maicii Domnului din oraşul Căuşeni – monument arhitectural din sec. al XVII-lea, despre care au scris mai mulţi cercetători. Urmează Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din satul Zaim, fondată la 26 martie 1988. Este nu doar casa în care a locuit autorul nemuritoarei poezii „Limba noastră”, ci şi un centru de spiritualitate românească, înnobilat prin străduinţele poetului Ioan Găină şi ale colaboratorilor dumnealui. Astfel, în curtea casei se află Salba cu urme de Sfinţi „Un şirag de piatră rară”, Clopotniţa Copilăriei etc. Vizitatorii Casei-muzeu sunt îndemnaţi să semneze un Jurământ de credinţă Limbii române: „Dumnezeu m-a dat să fiu PURTĂTORUL LIMBII ROMÂNE şi eu sunt responsabil în faţa Celui care m-a creat pentru ziua ei de mâine. Părintelui Alexie Mateevici şi tuturor strămoşilor mei le promit: O voi vorbi corect şi frumos, pentru că prin ea mă realizez ca Om. Limba Română mă leagă de trecut. Fără Ea nu pot gândi la viitor. Limba Română va dăinui şi prin mine. Jur! Aşa să mă ajute Dumnezeu” Urmează numele, semnătura, data. Autorul Jurământului este Ioan Găină. La Sălcuţa, Complexul muzeal „Părintele Ioan Zlotea”, cu casele de epocă, dar şi cu elemente inedite, cum este, de exemplu, Aleea Genezei – 7 troiţe din lemn şi o Clopotniţă a Recunoştinţei.