Lucrările de restaurare din ultimul decenii au scos la iveală tezaurul picturii murale din epoca lui Ștefan cel Mare, până aici, foarte precar cunoscută în istoriografi e. În acest context, pornind de la absenţa unei lucrări aprofundate, în care să fi e exminate monumentelor contemporane marelui voievod, ne propunem să facem o sinteză a ctitoriilor sale analizând următoarele aspecte: – hramurile bisericilor; – amplasamentul acestora; – destinaţia – biserică de curte, de mănăstire etc.; – cronologia actelor de ctitorie etc. – unde sunt date și pisaniile cu datele necesare, unele păstrându-se chiar în interiorul bisericilor sau mănăstirilor, altele fi ind în muzeele din România sau peste hotare (ex. Polonia, Federaţia Rusă). În cadrul studiului, un accent deosebit va fi pus pe elucidarea aspectelor privind motivaţia actului de ctitorie, examinând situaţia internă și/sau externă la momentul în care Ștefan cel Mare a luat decizia de a începe ctitoria fi ecărui locaș sfânt.