Procesul de formare a competenţelor în cadrul predării - învăţării - evaluării disciplinei de studiu este un proces sistemic, complex şi integru. Integralitatea lui este asigurată de mai mulţi factori: de corelaţia între teorie şi practică, de interdependenţa dintre reperele teoretice, prevederile conceptuale şi condiţiile concrete de realizare. Procesul de formare a competenţelor este unul mixt ce cuprinde componentele structurale ale curriculumului modernizat la discipline. Totoda tă, este un proces continuu ce realizează mai mulţi „paşi”/„etape” prin: pregătire, proiectare, realizare, monitorizarea realizării, evaluarea celor realizate, or determinarea corectă a fiecărei etape oferă profesorului o viziune clară asupra procesului de formare a competenţelor. Delimitarea acţiunilor proiectate permite înţelegerea esenţei lor, identifi carea reperelor metodologice de parcurgere, a modalităţilor eficiente de atingere a rezultatelor scontate. Conform Cadrului European de referinţă privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2004) competenţele formate la fi nele unui nivel de învăţământ sunt considerate a fi precondiţii pentru o performanţă adecvată pentru viaţă, pentru muncă şi pentru învăţarea ulterioară. În procesul de formare a competenţelor o componentă esenţială reglatorie a proiectării şi realizării activităţii de predare - învăţare - evaluare la nivelul sistemului şi a procesului educaţional îl constituie standardele de eficienţă în calitate de document normativ care are „statut de etalon pentru evaluarea nivelelor de capacitate/competenţă ale elevilor”, or normele vizate refl ectă dimensiunile competenţelor globale expuse de J. Delors, preşedintele Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în sec. XXI în raportul către UNESCO – ce va cunoaşte elevul, ce va şti pentru a acţiona / a face, ce va şti pentru a convieţui, cum va fi pregătit pentru viaţă (savoir, savoir faire, savoir être, savoir vivre). Anume competenţele integrează domeniile cognitiv, psihomotor şi atitudinal, ce asigură integralitatea dintre domeniul cunoaşterii la disciplina şcolară, domeniul didactică pe arii curriculare şi domeniul socio-economic ce vizează pregătirea elevilor pentru inserţia socială.