Baptiștii germani din Basarabia
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
498 26
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-04 12:22
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94:286(=112)(478)(091) (1)
Istoria generală (525)
Islam (114)
SM ISO690:2012
FILAT, Vasile. Baptiștii germani din Basarabia. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția VIII, pp. 51-52. ISBN 978-9975-159-41-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VIII, 2022
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 27 mai 2022

Baptiștii germani din Basarabia

CZU: 94:286(=112)(478)(091)

Pag. 51-52

Filat Vasile
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 1 iunie 2022


Rezumat

Coloniștii germani din Basarabia au fost primii care au îmbrăţișat credinţa baptistă. În anul 1874, pastorul August Liebeg a venit să conducă biserica baptistă germană din Odesa și a iniţiat o vastă activitate misionară printre coloniștii germani din Basarabia, ajungând până la 32 de puncte misionare. Dacă în 1874 biserica din Odesa număra 62 de membri, peste patru ani, în 1878, numărul credincioșilor bisericii din Odesa și din punctele de misiune a crescut până la 526. Peste alţi șase ani, în 1884, în urma misiunii desfășurate de Liebeg și biserica din Odesa, în tot arealul de misiune erau 875 de baptiști, dintre care cel mai mare număr era în Basarabia. Coloniștii, care au trecut la credinţa baptistă, proveneau din biserica luterană evanghelică. Mai mulţi predicatori germani au venit în Basarabia cu scopul misiunii. Chiar și pastorul metodist Pieter Jathe a contribuit la răspândirea credinţei baptiste, când a botezat pe Catarina Horungeb în colonia germană Danielsfield. În raportul despre coloniile germane din regiunea Odesa, gubernia Herson și Basarabia, trimis în anul 1874 și publicat în revista americană The Baptist Missionary Magazine, se relata că era greu să găsești în aceste regiuni o colonie germană unde să nu fi existat comunitate baptistă. În unele colonii, fiind mulţi convertiţi și neavând un spaţiu pentru întâlniri comune, credincioșii se adunau pentru servicii divine în trei sau chiar și în șase localuri în același timp. Cultul baptist a fost recunoscut legal în Basarabia în anul 1880, la cererea baptiștilor proveniţi dintre coloniștii germani. Cu un an înainte, la 27 martie 1879, în Rusia a fost adoptată legea despre chestiunile spirituale ale baptiștilor, conform căreia baptiștii aveau dreptul „să-și mărturisească liber învăţătura și să exerseze riturile credinţei în conformitate cu obiceiurile lor”. La 4 mai 1880, în colonia germană Danielsfel s-au întrunit 35 de coloniști germani baptiști din Basarabia și au alcătuit un demers la adresa guvernatorului, prin care au cerut să fie recunoscut cetăţeanul german Ausust Liebeg în calitate de conducător spiritual al baptiștilor din Basarabia, iar locuitorul coloniei Maloiaroslaveţ II August Klundt – ca adjunct. Au luat ceva timp și unele complicaţii de procedură, dar la sfârșitul lunii noiembrie guvernatorul a dat aviz pozitiv cererii și, astfel, comunitatea baptistă a fost legalizată în Basarabia. Nu dispunem de mărturii despre activitatea de misiune a coloniștilor germani baptiști din Basarabia, care să fi dus la convertirea românilor sau a reprezentanţilor altor etnii din regiune, care să fi rezultat în plantarea bisericilor baptiste printre localnici. Toate sursele existente scot în evidenţă doar o amplă activitate misionară a coloniștilor germani printre conaţionalii lor din alte colonii. Bisericile baptiste rusești din localităţile dobrogene Cataloi și Tulcea au jucat un rol important în formarea primelor biserici baptiste rusești din Basarabia. Mai apoi, pastorul Vasili Pavlov a făcut intens misiune în orașele Tiraspol, Bender și Chișinău și a reușit să instituie biserici. În același timp, credincioși ucraineni au adus credinţa baptistă în orașul Soroca și au creat acolo o biserică. Datorită cunoașterii limbii ruse, primii români din Basarabia au contactat aceste biserici și au trecut la credinţa baptistă.