Listele nobililor cu drept de vot – sursă importantă în studierea istoriei nobilimii din Basarabia (studiu de caz: alegerile nobiliare din 1847)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
343 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-20 22:16
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94:316.343.32(478)˝1847˝ (1)
Istoria generală (525)
Structură socială. Societatea ca sistem social (982)
SM ISO690:2012
GHERASIM, Cristina. Listele nobililor cu drept de vot – sursă importantă în studierea istoriei nobilimii din Basarabia (studiu de caz: alegerile nobiliare din 1847). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția VIII, p. 50. ISBN 978-9975-159-41-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VIII, 2022
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 27 mai 2022

Listele nobililor cu drept de vot – sursă importantă în studierea istoriei nobilimii din Basarabia (studiu de caz: alegerile nobiliare din 1847)

CZU: 94:316.343.32(478)˝1847˝

Pag. 50-50

Gherasim Cristina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 1 iunie 2022


Rezumat

Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Basarabia reprezintă un organ deliberativ suprem al nobilimii basarabene, instituit în baza Regulamentului organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818, dar introdus treptat, pe parcursul anilor 1818-1823. Potrivit Regulamentului, prin intermediul Adunării Deputaţilor, nobilimea din Basarabia avea dreptul de a alege și de-a destitui din funcţie pe funcţionarii instituţiilor regionale și de a numi tutorele proprietăţilor funciare moșierești. Respectiv, odată la 3 ani, în regiunea Basarabia se desfășurau alegeri nobiliare, iar prin ordinul guvernatorului general, începea pregătirea propriu-zisă pentru organizarea acestora. Fiecare mareșal judeţean urma să prezinte listele nobililor care deţineau dreptul, conform criteriilor existente în legislaţie, de a participa la alegeri și de a fi aleși în diferite funcţii. Listele respective conţineau informaţii despre numele, prenumele, patronimicul, funcţia și vârsta nobilului cu drept de participare la ședinţe, precum și despre numărul ţiganilor și ţăranilor care locuiau pe moșiile acestuia, denumirea moșiilor, venitul anual obţinut de pe ele, deţinerea podgoriilor, livezilor, morilor de apă sau de vânt, a fabricilor etc., precum și numărul Cărţii Genealogice a neamurilor nobile din Basarabia, unde era inclus respectivul pretendent. Spre exemplu, în anul 1847, mareșalul judeţean al nobilimii din judeţul Soroca a prezentat trei liste ale nobililor, care aveau dreptul să participe la viitoarele alegeri: Lista nobililor din judeţul Soroca cu drept de vot de a participa la alegeri, care conţinea 63 de persoane; Lista nobililor din judeţul Soroca cu dreptul de a participa la alegeri prin reprezentanţi, care include 35 de persoane; Lista nobililor din judeţul Iași-Soroca cu dreptul de a participa la adunările nobiliare și la alegeri prin tutelă, alcătuită din cinci persoane. Respectiv, analiza acestor registre constituie o sursă importantă de patrimoniu, care ne permite să realizăm o imagine complexă despre situaţia nobilimii din Basarabia în anul desfășurării alegerilor în cadrul Adunării Deputaţilor Nobilimii.