Ţara Șipeniţului, menţionată în izvoarele medievale documentare și narative din secolele XIV-XV, a fost odinioară o regiune de frontieră între Ţara Moldovei și Regatul Poloniei. Problemele legate de originea acestei regiuni, de hotarele sale aproximative și locul său în procesele legate de destrămarea Cnezatului Halici-Volânia și ocuparea teritoriilor sale de către forţele Regatului Poloniei, de constituirea Ţării Moldovei și a frontierei moldo-polone la mijlocul secolului al XIV-lea au început să fie abordate în cadrul istoriografiei române și ucrainene încă de la începutul secolului XX. Startul discuţiilor a fost dat în ultimii ani de existenţă a Imperiului Austro-Ungar de cercetătorii istoriei Bucovinei, Ion I. Nistor și Myron M. Korduba. Opiniile expuse de către cei doi istorici au fost, deseori, opuse una faţă de cealaltă, mai ales, în problema frontierei moldo-polone pentru anii 1433-1490 sau în cea a interpretării limitei de nord a ţării Șipeniţului, conform tratatului de hotărnicie din 13 decembrie 1433, încheiat de domnul Moldovei Ștefan al II-lea și regele Poloniei Vladislav al II-lea. Polemica purtată pe paginile articolelor, publicate între anii 1906-1910, s-a încadrat astfel în controversa generală privind hotarul de nord al Ţării Moldovei până la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, anticipând în mod simbolic revendicările teritoriale ale celor două naţiuni asupra fostului ducat al Bucovinei. Poziţiile enunţate de I.I. Nistor și M.M. Korduba, influenţate de contextul politic al situaţiei Bucovinei în ajunul Primului Război Mondial, vor sta, în cele din urmă, la originea viziunilor diferite ale istoricilor români și ucraineni privind originile și semnificaţia Ţării Șipeniţului în istoria medievală a spaţiului de la răsărit de Carpaţi. Scopul prezentării de faţă constă în sintetizarea principalelor idei expuse în cadrul istoriografiei române și a celei ucrainene privind problema existenţei Ţării Șipeniţului, a interpretării menţiunilor sporadice ale acestei noţiuni în izvoarele medievale și a locului său în istoria frontierelor Ţării Moldovei și a Regatului Poloniei din secolele XIV-XV. Atenţia principală va fi acordată evoluţiei opiniilor expuse de reprezentanţii celor două școli istoriografice în perioada antebelică, interbelică, postbelică și post-sovietică.