Pintenii se numără printre piesele arheologice întâlnite extrem de rar în cursul cercetărilor de teren. Acest tip de accesoriu al echipamentului călăreţilor, graţie unei descoperiri arheologice spectaculoase de la Mana (r-nul Orhei), este documentat pentru prima dată în spaţiul pruto-nistrean în a doua jumătate a secolului I a. Chr., fiind pus în legătură cu migraţia bastarnilor. Următoarea descoperire de pinteni, datată la hotarul dintre sec. III și sec. IV p. Chr., este cunoscută la Budești (mun. Chișinău) și ţine de prezenţa triburilor vechi germanice ale goţilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Černjahov. Ultimele descoperiri de pinteni sunt atestate la Alcedar (r-nul Orhei) (sec. X-XI) și Hansca (r-nul Ialoveni) (sec. XII-XIII), piesa de la Alcedar fiind pusă în legătură tipologică cu pintenii similari din lumea scandinavă. În vara anului 2021 echipa mixtă a Universităţii de Stat din Moldova și a Agenţiei Naţionale Arheologice a continuat cercetările arheologice de salvare la situl stratificat Lipoveni II – La Nisipărie. Drept rezultat, au fost descoperite vestigii arheologice importante, datate din diferite perioade. Printre piesele de inventar se evidenţiază un pinten de fier (fig. 1), găsit în stratul de cultură la adâncimea de cca 0,5 m. Pintenul de la Lipoveni are forma unui semicerc cu diametrul de 7,1 cm, fiind lucrat dintr-o bară de fier, rotunjită în partea exterioară, cu lăţimea de 1,1 cm în partea centrală și de 0,3 cm la capete, și cu grosimea de 0,3 cm. La ambele capete, piesa este prevăzută cu câte o proeminenţă cu diametrul de 0,4 cm. În partea centrală, pintenul are un cârlig dintr-o bară circulară, cu înălţimea de 1 cm și diametrul de 0,25-0,45 cm, și un ghimpe prins prin sudare, cu diametrul la bază de 0,6 cm și lungimea de 1,5 cm. Sub ghimpe, bara pintenului are un sector proeminent, cu lăţimea de 0,9 cm și înălţimea de 0,15 cm. Acest tip de piesă de echipament militar este relativ bine cunoscut în mediul germanic de la începutul marii migraţii a popoarelor, iar varianta dotată cu cârlig și ghimpe sudat este caracteristică pentru începutul sec. IV p. Chr. Datarea respectivă se include perfect în limitele cronologice oferite de alte artefacte descoperite anterior în așezarea de tip Sântana de Mureș-Černjahov de la Lipoveni, precum fibule sau amfore romane de import. Astfel, pintenul de fier de la Lipoveni, după artefactul similar de la Budești, este a doua descoperire de acest fel din mediul culturii Sântana de Mureș-Černjahov din interfluviul Prut-Nistru și a șasea piesă de acest fel datată în intervalul cronologic dintre sec. I a. Chr. și sec. XII p. Chr. După toate probabilităţile, toate aceste piese de harnașament sunt legate de unele deplasări de populaţie nordică, germanică sau scandinavă, care, presupunem, au și adus acest tip de artefacte în spaţiul pruto-nistrean.