Dezvoltarea industriei metalurgice a condus la perfecţionarea unor categorii de obiecte, care au început să fie turnate în serie. Cu toate acestea, noua tendinţă nu a putut înlocui funcţional un șir de unelte și arme, care – fie datorită practicităţii și calităţii, fie tradiţiei sau semnificaţiei sociale – continuau să fie prelucrate din piatră. Avântul metalurgiei bronzului a avut loc în perioada târzie a epocii bronzului, când teritoriul Republicii Moldova era populat de comunităţile a două culturi arheologice – Noua, în jumătatea nordică, și Sabatinovka, în cea sudică. În așezările acestor medii culturale, artefactele din piatră reprezintă un procent ridicat și fac parte, cu precădere, din categoria uneltelor. Printre așezările cu o prezenţă abundentă a pieselor litice se remarcă cele de la: Ghindești VI, Cobâlea „Staţia”, SloboziaȘirăuţi III, Odaia-Miciurin, Taraclia-Gaidabul ș.a. Din siturile de tip NouaSabatinovka, cercetate pe teritoriul Republicii Moldova, doar artefactele din piatră, descoperite în așezarea Odaia-Miciurin, au fost publicate relativ complet, în celelalte cazuri autorii limitându-se la valorificarea doar a obiectelor mai reprezentative. Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii caracteristice culturii Noua au fost descoperite în localitatea Ghindești (raionul Florești), în anii 19561957, când cercetătoarea A.I. Meliukova investighează arheologic trei dintre „cenușarele” acestei așezări, intrată în literatura de specialitate sub denumirea Ghindești VI. În urma cercetării, a fost colectat un lot impresionant de fragmente ceramice și artefacte din os, piatră, lut și bronz. Parţial, acestea au fost publicate de autoarea săpăturilor, în special ceramica și bronzurile, materialul litic fiind reprezentat doar de cinci piese mai specifice. Lotul total al obiectelor din piatră, descoperite în așezarea Ghindești VI, conţine 91 de piese, în mare parte, unelte (fragmente de râșniţă – 11; abrazive – 17; discuri – 32; șlefuitoare – 10; percutoare – 7; pisăloage – 2; topoare – 2; frecător – 1; polizor – 1), însemne sociale (fragmente de sceptre – 2), arme și alte șase obiecte cu utilitate incertă. Artefactele prelucrate din silex sunt reprezentate de un fragment de topor, o lamă, cinci răzuitoare, gratoare și 14 așchii simple. Analiza inventarului din piatră are importanţa sa în reconstituirea mai multor aspecte – atât ale paleoeconomiei, ca surse de date privind ocupaţiile gospodărești sau meșteșugărești, cât și ale relaţiilor sociale (statut, schimb) și intercomunitare (caracter războinic/pașnic). Valorificarea incompletă a descoperirilor creează lacune, ce vin în defavoarea cercetării care ar include, în special, elaborări de tipologii, documentarea nivelului prezenţei, de la zonă la zonă, a anumitor categorii de obiecte, identificarea indiciilor directe și indirecte privind activităţile practicate.