În primăvara anului 2021, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Moldova, în colaborare cu echipa Centrului de cercetare „Arheoinvest” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), au efectuat prospecțiuni aeriene și măsurători geofizice la situl fortificat de la Cogâlniceni „Cetățuie”. Iar în vara aceluiași an, în incinta fortificației, în spațiul unei anomalii identificate în urma scanărilor magnetometrice, a fost realizat un sondaj arheologic. De asemenea, în timpul cercetărilor arheologice au fost prelevate probe de sol pentru analize pedologice. Obiectivul investigațiilor non-invazive a fost de a surprinde cât mai bine traseul amenajărilor defensive, precum și planimetria sitului, în vederea stabilirii organizării interne a fortificației. Aspectele metodologice pe care s-a creionat demersul non-invaziv s-au bazat pe efectuarea mai multor misiuni de zbor pentru achiziția de fotografii aeriene oblice și pentru realizarea de fotografii aeriene în plan vertical, în vederea generării unui model digital al suprafeței. Constituirea modelului tridimensional și generarea ortofotoplanului și a modelului suprafeței s-au făcut prin tehnica SfM (structure from motion), cu ajutorul programului Agisoft Metashape Professional. Pentru achiziția imaginilor a fost folosită o dronă DJI Phantom 4 Pro. Măsurătorile magnetometrice s-au efectuat prin utilizarea unui gradiometru Sensys cu 5 senzori instalați pe un cadru mobil la interval de 0,50 m. Instrumentul a fost conectat la un receptor diferențial GNSS, reușindu-se astfel, într-un timp scurt, acoperirea unei suprafețe ce însumează 2,60 ha (Fig. 1, 1). Pe fotografiile aeriene oblice și verticale sunt evidente diferențe cromatice, distinctive atât în vegetație, cât și la nivelul solului (crop și soil mark), sugerând destul de clar, printr-o anomalie pozitivă, traiectoria liniei defensive (Fig. 1, 2-3). Spre interior, paralel cu șanțul, se distinge și o anomalie negativă, care ar putea reprezenta ceea ce a mai rămas din valul ansamblului defensiv. Aceeași situație este atestată și pe DSM (digital surface model). De asemenea, mai multe anomalii de interes arheologic sunt vizibile și în harta magnetometrică (Fig. 1, 1). Este bine definită anomalia pozitivă (aprox. 4-5 nT), determinată de un șanț cu o lățime de cinci sau șase metri. Pe traseul acesteia, pe latura estică, se observă o întrerupere pe o distanță de aproximativ 30 m. Tot spre interior, în zona presupusului val, cu aceeași traiectorie, se observă o anomalie mult mai difuză decât precedenta, îngustă, care poate fi atribuită unei eventuale palisade. În interior, contrastul de susceptibilitate nu este unul extraordinar, fiind totuși vizibile anomalii pozitive, în special în zona centrală a incintei. Se deosebește o aglomerare de anomalii pozitive, în care sunt vizibile relativ clar mai multe gropi. Pe una dintre aceste anomalii a fost plasat sondajul 1/2021, cu o suprafață totală de 16 m. p. (Fig. 1, 4). Ca urmare a cercetărilor, s-a stabilit că primii 0,40 m de la suprafața actuală de călcare reprezintă stratul de cernoziom supus lucrărilor agricole. Următorii 0,30 m prezintă un sol cu nuanță castanie, care, în această zonă, corespunde nivelului antic de călcare. În acest strat nu au fost descoperite materiale arheologice, cu excepția unor fragmente sporadice de lut ars. La adâncimea de cca 0,80 m a apărut conturul unei gropi (Fig. 1, 5). În urma săpăturilor arheologice, s-a stabilit că groapa a avut formă de „clopot”, cu diametrul gurii de cca 1,10 m, diametrul fundului – de 1,40 m și adâncimea – de 1,10 m. Umplutura gropii constă din sol de culoare cenușie, în partea inferioară evidențiindu-se o cantitate sporită de cenușă și fragmente de lemn carbonizat. La fundul gropii au fost descoperite opt pietre de calcar. Din emplectonul gropii au fost recuperate: o perlă din sticlă (Fig. 1, 6), 30 de fragmente de ceramică modelată cu mâna (Fig. 1, 7), trei fragmente de vase lucrate la roata olarului și două fragmente de oase de animale. Materialele recoltate din sondaj, precum și cele de la suprafața solului, se încadrează în sec. IV-III î.Hr. Rezultatele analizelor pedologice au demonstrat un grad redus de antropizare în solul care coincide cu nivelul antic de călcare și cu stratul cultural al fortificației. Însă un puternic impact antropic asupra solului a fost atestat în umplutura gropii, cercetate în cadrul sondajului. Datele obținute ca urmare a cercetărilor interdisciplinare la situl Cogâlniceni „Cetățuie” în 2021 sugerează că incinta nu a fost locuită permanent, servind, probabil, drept refugiu pentru populația din așezările din imediata proximitate (Cogâlniceni I, Cogâlniceni II, Cogâlniceni IV și Cogâlniceni V). Fig. 1. Cogâlniceni „Cetățuie”: 1 - hartă magnetometrică; 2, 3 - fotografii aeriene în care se observă vestigiile sistemului defensiv; 4 - vedere a sondajului 1/2021; 5 - groapa 1/2021; 6, 7 - vestigii recuperate din groapa 1/2021.6715342 Fig. 1. Cogâlniceni „Cetățuie”: 1 - hartă magnetometrică; 2, 3 - fotografii aeriene în care se observă vestigiile sistemului defensiv; 4 - vedere a sondajului 1/2021; 5 - groapa 1/2021; 6, 7 - vestigii recuperate din groapa 1/2021.