În anul 2021, la situl Saharna „Țiglău” au fost efectuate cercetări arheologice de salvare și preventive, fiind trasate două secțiuni. Plasarea secțiunii 5/2021 a avut ca scop salvarea informației arheologice din partea centrală a sitului, afectată de lucrările edilitare recente, dar și eliberarea terenului aferent de sarcină arheologică. Inițial, secțiunea 5/2021 a avut o lungime de 22 m și o lățime de 2 m. Ulterior, suprafața de cercetate a fost extinsă, spre sud, până la marginea gropii de fundație a construcției moderne (Fig. 1). Pe întreaga suprafață au fost evidențiate 20 de structuri arheologice, care pot fi atribuite, preliminar, culturilor Cozia-Saharna și Basarabi-Șoldănești. Dintre amenajările cercetate integral sau parțial se evidențiază gropi de diferite dimensiuni, din a căror umplutură a fost recuperat un bogat material de interes arheologic (Fig. 2, 1). Cercetările arheologice au relevat practica depunerii osemintelor umane în gropi (Fig. 2, 2), anterior necunoscută la așezarea Saharna „Țiglău”**. De asemenea, investigații arheologice au fost realizate și la sistemul defensiv al „citadelei”, amplasate la marginea de sud-est a așezării. Conturul incintei, cu diametrul de cca 40 m, poate fi sesizat pe ortofotoplanul disponibil al regiunii. Pe teren, vestigiile fortificației sunt marcate de un val de proporții reduse, a cărui lățime la bază este de aproximativ 2 m, iar înălțimea – de cca 0,20-0,30 m. Cu scopul de a verifica natura acestui microrelief, pe latura de est a fost trasată secțiunea 6/2021, cu dimensiunile de 6×2 m. În urma investigațiilor arheologice, la adâncimea de cca 0,30 m de la nivelul actual de călcare, au fost descoperite vestigiile unei construcții defensive (Fig. 2, 3). Dărâmătura ei se prezintă sub forma unei lentile, compuse din sol argilos în amestec cu cenușă și fragmente de lemn ars, cu lățimea la bază de cca 2,50-3,00 m și grosimea maximă în jur de 0,5 m. După demantelarea ruinelor, la nivelul stratului steril au fost descoperite patru gropi de la pari, aranjate în două șiruri, la o distanță de cca 0,80-0,90 m între ele. Gropile aveau formă cilindrică, cu diametrul de 0,30-0,40 m și adâncimea cuprinsă între 0,10 și 0,40 m. Plecând de la analogiile cunoscute în urma cercetării unor incinte similare, se poate presupune că și fortificația de la „Țiglău” a fost apărată prin intermediul unui „zid”, cu grosimea de cca 1,40-1,50 m, ce consta din două paramente din bârne, spațiul dintre ele fiind tasat cu pământ și piatră. Iar materialul arheologic, descoperit atât în construcția defensivă, cât și în imediata ei apropiere, este similar celui din așezarea deschisă adiacentă și se încadrează în cultura Cozia-Saharna din prima epocă a fierului. 12Fig. 1. Saharna „Țiglău”, secțiunea 5/2021: 1 - vedere aeriană a suprafeței de cercetarea și conturarea structurilor arheologice; 2 - vedere aeriană de la sfârșitul campaniei de săpătură. Fig. 1. Saharna „Țiglău”, secțiunea 5/2021: 1 - vedere aeriană a suprafeței de cercetarea și conturarea structurilor arheologice; 2 - vedere aeriană de la sfârșitul campaniei de săpătură. Fig. 2. Saharna „Țiglău”: 1 - fragment de cupă/ceașcă in situ (secțiunea 5/2021); Saharna „Țiglău”: 1 - fragment de cupă/ceașcă in situ (secțiunea 5/2021); 2 - calvaria depusă pe fundul gropii 17/2021 (secțiunea 5/2021 calvaria depusă pe fundul gropii 17/2021 (secțiunea 5/