Două morminte din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperite în situl de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
85 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-04-18 10:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5"637"(478) (4)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (218)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad; AGULNICOV, Serghei; POPOVICI, Sergiu; HEGHEA, Sergiu; AVRAM, Dumitru; IORGA, Adrian; SERBINOV, Sergiu; CHITIC, Vladimir. Două morminte din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperite în situl de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.Campania 2021. 20 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2022, pp. 22-24. ISBN 978-9975-87-966-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2022
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 20 aprilie 2022

Două morminte din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperite în situl de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni)

CZU: 902/903.5"637"(478)

Pag. 22-24

Vornic Vlad, Agulnicov Serghei, Popovici Sergiu, Heghea Sergiu, Avram Dumitru, Iorga Adrian, Serbinov Sergiu, Chitic Vladimir
 
 
Disponibil în IBN: 14 aprilie 2022


Rezumat

Dintre descoperirile arheologice realizate de Agenția Națională Arheologică în anul 2021, se evidențiază două morminte din perioada mijlocie a epocii bronzului scoase la lumină în situl stratificat de la Costești-Gârlea. Complexele la care ne referim se găseau pe partea dreaptă a drumului Costești-Zîmbreni, în capătul sudic al versantului unde se află așa-numitul ,,cartier meșteșugăresc” al orașului Hoardei de Aur din sec. XIV (Fig. 1, 1) și făceau probabil parte dintr-o necropolă plană datată în perioada mijlocie a epocii bronzului. Ambele morminte au fost identificate sub vatra unui cuptor de ars piatra de var, fiind parțial distruse în perioada de existență a orașului medieval, cu ocazia săpării gropii cuptorului menționat (Fig. 1, 2). Mormântul 1 (Fig. 1, 2; 2, 1) avea scheletul în poziție chircită pe partea stângă, orientat pe direcția N-S, cu craniul și oasele toracelui lipsă, iar cu oasele gambelor și labelor picioarelor aflate sub peretele sud-estic al cuptorului de ars piatra de var. Drept inventar, în zona femurelor s-a găsit o cataramă de os, iar în regiunea tibiilor și a labelor picioarelor - 18 valve de tipare de lut ars, întregi sau fragmentare, pentru turnat diferite obiecte de bronz (Fig. 2, 2), un creuzet și două tuburi tronconice de lut ars pentru turnarea bronzului, un fragment de vas ceramic de mari dimensiuni, decorat cu multe brâie în relief, și un fragment de corn de cerb cu urme de prelucrare. Mormântul 2 (Fig. 1, 2), care se afla în imediată apropiere de primul, avea scheletul mai bine păstrat, fiind parțial distrus doar craniul, odată cu amenajarea vetrei cuptorului. Complexul era orientat pe direcția NE-SV și prezenta scheletul puternic chircit așezat pe partea stângă, iar ca inventar avea o cataramă de os, găsită în zona femurelor, și un vas ceramic de tip borcan, aflat în regiunea craniului. Pe baza ritului și ritualurilor funerare, dar mai ales a inventarului, aceste două morminte de înhumație descoperite în situl stratificat de la Costești-Gârlea se atribuie culturii Mnogovalikovaia din perioada mijlocie a epocii bronzului (sec. XVII-XVI î.Hr.). Primul complex funerar, care a aparținut foarte probabil unui meșteșugar specializat în prelucrarea bronzului, prin bogăția inventarului și mai ales numărul mare de tipare de turnat obiecte de bronz, constituie o descoperire unică pentru întreg arealul culturii Mnogovalikovaia, răspândită din regiunea Volgăi până în bazinul Dunării Inferioare, și are o importanță cu totul deosebită pentru arheologia epocii bronzului din spațiul est-carpatic. Fig. 1. Ortofotoplan cu marcarea locului descoperirii (1) și vedere dinspre NE asupra mormintelor (2). Fig. 2. Vedere asupra mormântului 1 (1) și tipar de lut (2).