În prezent, anual se consumă în lume în jur de 12 miliarde tone de combustibil, care cauzează daune esenţiale mediului înconjurător prin poluare. Gazele cu efect se seră generate de arderea combustibililor au produs efecte negative alarmante precum schimbarea climaterică. În acest context s-a impus la nivel mondial reducerea emisiilor de gaze cu „efect de seră” de pînă la 50%, ceea ce impune deci obţinerea unor combustibili alternativi prin a căror ardere să diminueze cantitatea de emisii poluante evacuate în atmosferă. Unul dintre cei mai consumaţi şi recunoscuţi este Biodiesel-ul, biocombustibil care poate înlocui parţial sau în totalitate motorina şi oferă emisii poluante reduse de pînă la zeci de ori. Se poate obţine prin procese industriale de transesterificare din lipide naturale precum sunt uleiurile vegetale şi grăsimile de animale. Investigaţiile privind obţinerea biodieselului au fost efectuate în cadrul Facultăţii de Inginerie Agrară şi Transport Auto, în laboratorul I-113. Pentru obţinerea biodieselului în urma procesului de transesterificare s-a argumentat materia primă (ulei vegetal), alcool si catalizator. În calitate de ulei vegetal s-a folosit uleiul de rapiţă. Tipurile de alcool care întreţin cel mai bine reacţia s-a observat că sunt etilic şi metilic în cantităţi de 10-15%, iar catalizatorii NaOH şi KOH în concentraţii de 1,5-6%. Programa cercetărilor de laborator a avut drept scop: 1. Identificarea celor mai buni parametri pentru a obţine un biodiesel de calitate înaltă; 2. Evaluarea indicilor fizico-chimici ai biodieselului obţinut; 3. Compararea indicilor fizico-chimici obţinuţi ai biodieselului cu cei ai motorinei; Indicii fizico-chimici care au fost luaţi în consideraţie au fost: - vîscozitatea cinematică, cSt - temperatura de inflamare, oC - randamentul de glicerină, % Pentru obţinerea produsului final s-a pregătit amestecul alcool-catalizator într-un vas de sticlă unde ulterior s-a adăugat uleiul de rapiţă. Amestecul s-a menţinut la temperatura de 800C (la temperatura mai superioară de fierbere a alcoolului) timp de 3 ore iar apoi lăsat să se calmeze timp de opt ore. Esterul, mai uşor ca greutate, a ieşit la suprafaţă, iar glicerina s-a sedimentat ca o masă gelatinoasă. La etapa initială de investigatii s-a determinat faptul că la folosirea în calitate de catalizator NaOH, se obţine în procesul de saponificare o substanţă solidă (săpun) iar extragerea ulterior a esterilor este imposibilă. În urma investigaţiilor şi după analiza rezultatelor finale s-a constatat: - în calitate de alcool, etanolul nu influenţează semnificativ la modificarea parametrilor fizico-chimici ai biodieselului spre obţinerea unui produs de calitate. - la realizarea procesului de transesterificare cu metanolul obţinem parametri convenabili iar cele mai bune rezultate se înregistrează în cazul în care utilizăm o cantitate de alcool metilic de 12% si o concentratie de 3% de KOH. Deci este argumentat regimul optimal de esterificare a uleiului de rapiţă folosind 12% de alcool metilic si 3% de catalizator KOH, care asigură la finele reacţiei de transesterificare a uleiului un randament bun al glicerinei, un punct de inflamare de sub 800C şi o vîscozitate cinematică de 8,2 cSt, a motorinei respectiv fiind 4,9 cSt.