În pas cu Comisia Codex Alimentarius al ONU. Siguranţa produselor alimentare (SPA) şi protecţia consumatorilor reprezintă preocupare tot mai actuală pentru asociaţii profesionale, parteneri internaţionali şi structuri comerciale locale, sănătatea publică fiind asigurată prin supravegherea de stat (Legea nr.10 din 10.02.2009, Mon.Of.nr.67). Hazardul evaluării calitativcantitative a naturii efectelor adverse sănătăţii necesită măsuri transparente a tuturor partenerilor pentru a asigura încrederea consumatorilor, astfel evitând suspiciunile. Atunci când SPA este înconjurată de riscuri trebuie informată populaţia despre factorii interni (gradul de integritate, proprietăţile fizice, chimice şi biologice), dar şi externi – puritatea, temperatura sau umiditatea aerului, lumina şi radiaţia, calitatea apei, răspândirea microbilor. Ameninţare reală reprezintă contaminarea chimica cu substanţe provenite din mediul poluat, cu metale grele din utilaj sau alte reziduuri în timpul proceselor pe care le impune agricultura sau tehnica, transportul şi ambalajul sunt la fel periculoase (HG 520 / 2010, M.O. 108 şi 15). Instrumentul naţional de control şi evaluare a sistemului vitivinicol. Analizând riscul în 3 etape:: evaluare – management – comunicare, observăm că veriga a doua - managementul este în proces de ascensiune, s-a creat ANSA, Cadrul instituţional e în evoluţie, politica echilibrată de consultanţă şi măsuri cu părţile interesate de evaluare a R şi altor factor relevanţi în protecţia sănătăţii consumatorilor se observă. În ramura vitivinicolă s-a redus riscul migraţiei metalelor, dat fiind faptul că avem dotări tehnice cu utilaj din inox. Conţinutul de metale (Fe, Cu, Zn, Cd) din vinuri nu depăşeşte norma, evident, efectele negative asupra organismului s-au redus. Dar prezenţa riscului de contaminare a vinului cu metale mai rămâne din pricina factorilor endogeni - solul bogat în fier, acid fosforic asimilabil, nitraţi şi - exogeni ca poluarea atmosferică, solul contaminat de erbicide sau soluţii de protecţie, , tratamentele vinului, etc. In produsele alimentare se regăsesc contaminanţi de tip toxine microbiene, care la fel reduc din calitatea produselor alimentare. Unele din ele sunt supuse controlului riguros şi trebuie să nu depăşească nivelul maxim admisibil din tab.1. Tabelul 1.Nivelul admisibil al unor contaminanţi din produsele alimentare (H.Guv.nr.520, 2010) 1 Ocratoxina A, (μg/kg) : Vinuri spumante,aromatizate, băuturi tari, Suc de struguri, suc concentrat max 2,0 Toate produsele derivate din cereale procesate, max 3,0 II Patulina, (μg/kg) : Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire max 25 şi nectar de fructe, Băuturi alcoolice Suc de mere, compot de mere şi piure de mere, destinate copiilor max 10,0 III Plumb (Pb), (mg/kg): Sucuri, concentrate după reconstituire şi nectar de fructe max 0,05 Grăsimi şi uleiuri, inclusiv grăsime din lapte 0,1 Vinuri (inclusiv spumante şi licoroase), cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe 0,2 IV Staniua (Sn), (mg/kg): Vinuri, băuturi conservate, sucuri de fructe şi sucuri de legume max 100 Produse alimentare conservate, altele decît băuturile max 200 V Arsen (As), (mg/kg): Vin, bere blondă, băuturi alcoolice max 0,2 Băuturi nealcoolice, Uleiuri şi grăsimi, 0,1 Concluzii: Îmbunătăţirea SPA în ramura V-V poate fi realizată prin măsurile descrise, cadrul instituţional nou, inclusiv, etapele: evaluare – management – comunicare, obligatoriu – îmbunătăţirea infrastructurii şi echipamentului, instruirea personalului şi management modern.