Obiectul de studiu: Arboret de foioase din O.S. Hîrjauca, Î.S. Călăraşi. Scopul cercetărilor prevede: Stabilirea corelaţiei dintre diametru, suprafaţa de bază, înălţime, volum şi vârsta arborelui, a creşterilor în diametru, înălţime şi volum. Pentru realizarea acestui scop au fost propuse următoarele obiective ale cercetărilor: stabilirea metodologiei de lucru; selectarea arboretului şi colectarea probelor, prelucrarea statistică a probelor colectate, analiza auxometrică a arborelui. Metodele şi procedeele utilizate în procesul colectării datelor în teren, la prelucrarea şi sintetizarea acestora au fost: - metoda de studiu (studiul literaturii de specialitate, a documentaţiei tehnice; studiul terenului etc.); - metode directe şi indirecte de determinare a indicilor dendrometrici; - prelucrarea şi analiza informaţiilor colectate în teren; - metoda de interpretare logistică a rezultatelor cercetării. Determinarea creşterii în diametru, înălţime şi volum a arboretului luat în studiu s-a făcut prin următoarele procedee: - procedeul tabelelor; - procedeul graficilor. Determinarea creşterii în diametru, înălţime şi volum a fusului arborelui s-a calculat prin tabele şi grafice . Studiul s-a efectuat în două faze: faza teren şi faza birou. În teren s-au preluat şi măsurat unii indici ai arborilor (diametrul, înălţimea), iar la birou s-au prelucrat informaţiile preluate din teren. Rezultatele cercetărilor au permis de a formula următoarele concluzii: 1) Analiza auxometrică a arborelui prezintă o importanţă ştiinţifică dar şi practică, deoarece este necesar să se cunoască caracteristicile dimensionale pe care arborele le-a avut la diferite etape ale dezvoltării lui. 2) Arborele ce urmează a fi supus analizei trebuie să fie cu dezvoltare relativ independentă. 3) În funcţie de intervalul de timp pentru care este studiată caracteristica respectiva se deosebesc mai multe tipuri de creşteri. Astfel, în cazul de faţă s-au determinat următoarele tipuri de creşteri: (creşterea periodică ce reprezintă sporul ce se adaugă într-o anumită perioadă la caracteristica studiată, creşterea medie periodică care în cazul de faţă reprezintă creşterea medie anuală pe perioada respectivă, creşterea medie anuală ce reprezintă creşterile anuale medii la diferite vârste ale arborelui). 4) În ceea ce priveşte creşterea în diametru, se poate observa că pentru arborele luat în studiu, maximul creşterii curente este atins în perioada cuprinsă între vârstele de 20 şi 35 de ani. În cazul creşterii curente în înălţime, maximumul se realizează la vârstele între 5 şi 20 de ani, iar maximumul creşterii curente în volum se realizează în perioada cuprinsă între vârstele de 50 şi 70 de ani, iar după 70 ani începe a diminua. Prin urmare, este raţional să exploatăm frăsinetele până la vârsta de 70 ani, deoarece după această vârstă creşterile în volum scad la fel ca şi calitatea lemnului.