Evaluarea sistemului de antreprenoriat din Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
263 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-16 13:56
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
338.43(478) (48)
Producție și servicii în funcție de sectoarele economice (1510)
SM ISO690:2012
COJOCEA, Virginia. Evaluarea sistemului de antreprenoriat din Republica Moldova. In: Tezele celei de-a : 72-a conferinţă ştiinţifică a studenţilor, 25 mai 2019, Chişinău. Chişinău: Universitatea Agrară, 2019, p. 93. ISBN 978-9975-64-308-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tezele celei de-a 2019
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a studenţilor"
Chişinău, Moldova, 25 mai 2019

Evaluarea sistemului de antreprenoriat din Republica Moldova

CZU: 338.43(478)

Pag. 93-93

Cojocea Virginia
 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 30 decembrie 2021


Rezumat

Rezultatele prezentate se referă la dezvoltarea sistemului antreprenorial din Republica Moldova și evaluarea acestuia în baza unor indicatori de eficiență, inclusiv și a rscului pe care îl impune o activitate de antreprenoriat. Scopul cercetărilor este de a evidenția impedimentele de dezvoltare a activității antreprenoriale în Republica Moldova și soluțiile de incurajare și facilitare a activității respective. Pentru realizarea scopului propus au fost înaintate următoarele obiective: 1. Evidențierea rolului antreprenoriatului în dezvoltarea economiei naționale; 2. Identificarea formelor și tipologiei antreprenoriatului; 3. Analiza oportunităților de dezvoltare a antreprenoriatului în Republica Moldova; 4. Evaluarea politicilor guvernamentale de dezvoltare a activității de antreprenoriat. Cercetările au fost realizate la catedră în baza datelor Biroului Național de Statistică. Au fost folosite următoarele metode de cercetare: inducția și deducția, analiza și sinteza, grafică și tabelară, istorică etc. În baza rezultatelor obținute s-a constatat că pentru dezvoltarea Republicii Moldova antreprenoriatul este de o importanţă deosebită. În perioada de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul antreprenoriatului era determinat nu doar de structura economiei creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de întreprinderile mici, ci şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business. Susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului contribue la creşterea încrederii dintre mediul de afaceri şi autorităţi, crearea în ansamblu a unui mediu mai favorabil pentru mediul de afaceri, de asemenea, la realizarea altor politici economice – sectoriale, regionale, investiţionale, inovaţionale etc. În Republica Moldova, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al agenţilor economici, asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel modest de venit, asigură saturarea pieţei de mărfuri, participă la crearea PIB-ului. Antreprenoriatul este un tip specific de activitate şi se bazează pe patru „piloni”:  INIŢIATIVĂ - întreprinzătorul nu aşteaptă indicaţii ci, de sinestătător, manifestă iniţiativă, mobilizând resursele, cu scopul de a produce mărfuri şi a le vinde.  LUAREA DECIZIEI - întreprinzătorul ia decizii referitor la afacere şi trasează direcţiile de dezvoltare a întreprinderii.  INOVAŢIE - întreprinzătorul este inovatorul, raţionalizatorul, care tinde să producă mărfuri sau servicii sau să implementeze noi metode, moduri de a produce sau presta servicii.  RISC - întreprinzătorul îşi asumă tot riscul, riscându-şi astfel reputaţia şi resursele investite în afacere. Rezultatele cercetărilor au permis formularea următoarelor recomandări: 4. Promovarea de către autorităţile statului a unei politici monetare îndreptate spre o inflaţie redusă şi stabilă, asigurarea unui curs de schimb relativ stabil, cu fluctuaţii mici pentru sporirea încrederii şi dezvoltarea unui sistem antreprenorial efectiv. 5. Îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru diminuarea riscurilor derulării afacerilor, îmbunătăţirea calităţii portofoliilor de credite şi diminuarea marjelor de risc incluse in ratele dobânzilor. 6. Atragerea investiţiilor străine, în primul rând din partea investitorilor strategici şi cu interes în domeniul IMM-urilor. Acest lucru ar spori concurenţa în sectorul bancar şi cel financiar, ar aduce tehnologiile şi inovaţiile bancare necesare pentru creditarea sectorului antreprenorial şi mai multe resurse financiare pe termen lung. 4. Îmbunătăţirea accesului la informaţia vizând dezvoltarea antreprenoriatului.