Poluarea este rezultatul oricărei modificări a mediului ambiant, care determină un dezechilibru ecologic natural. Orice adaos de substanță sau forme de energie (caldura, sunet) pe care mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la apariția poluării. Astfel poluarea este de mai multe tipuri: poluarea atmosferei, poluarea solurilor, poluarea apei. Mă voi referi la poluarea apelor, care a devenit o problemă majoră a mediului. Multă vreme am crezut - sau în orice caz am acționat ca și cum am fi crezut - că apa, prin imensitatea volumului ei, “digeră” tot ce putem să arucăm în ea: cu alte cuvinte, întinderile de apă ar fi o imensă ladă de gunoi pe care o știam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani - în cursul cărora am aruncat în apele oceanelor, mărilor și a rîurilor mai multe deșeuri de toate felurile decât în cursul celor 20 de secole precedente - pentru ca această iluzie să se spulbere. Afectarea vieții marine este severă, plasticul se găseşte în stomacul balenelor şi al peştilor, ţestoasele sunt sufocate de pungile de plastic pe care le confundă cu meduzele sau se îneacă încurcându-se în plase, focile se îneacă cu inelele de plastic folosite la ambalarea dozelor de băuturi, iar în mijlocul Pacificului, puii albatroşilor mor în urma supra consumului de capace sau jucării de plastic. Convenţia asupra Diversităţii Biologice numără 663 de specii afectate de poluarea cu plastice a oceanelor. Deasemenea sute de delfini mor anual, eșuați la țărm. Sunt ori pescuiți accidental, ori se dezorientează din cauza poluării fonice. Există riscul ca, în anul 2050, în apele oceanului să fie mai multe materiale plastice decât peşte, situaţie care ar afecta grav viaţa submarină. În anul 2014, în oceanul planetar erau deja peste 269.000 de tone de mase plastice. "Peste 30 de ani, vom naviga printre deșeuri plastice”. Excepție nu fac nici apele mărilor. Conform Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Marea Neagră riscă să devină o mare moarta în adevaratul sens al cuvântului pentru că apa moartă continuă să înghită apa oxigenată în care trăiesc peștii și nevertebratele, cu atât mai mult cu cât este un bazin aproape închis, fără posibilitatea de curățare a apei. În prezent, în Marea Neagră se mai exploatează doar 5 dintre cele 26 de specii de pești cu valoare comerciala. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul, rechinul sau calutul de mare. Foca, mai multe specii de creveti si de scoici, impreuna cu alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja din Marea Neagra, numai in ultimii 30 de ani. Și în final aș vrea sa vorbesc și despre poluarea rîului Bîc. Este o catastrofă și o rușine de situație deplorabilă în care se află frumosul rîu de cîndva. In ultimele decenii rîul Bîc se află într-o stare catastrofală, fapt confirmat de datele diferitor expediții ecologice, ultima dintre care a avut loc în iulie 2013, cînd 25 de tineri timp de o săptămână au parcurs distanţa de la locul de unde izvorăşte rîul pînă la gura lui de vărsare în scopul de a evalua gradul de poluare a rîului. În conformitate cu datele acestei expediţii, este general recunoscut faptul că la ieşirea din municipiul Chişinău apele rîului sînt moarte și nu conțin nici o formă de viață, iar poluarea apei depășește nivelul admis de zeci de ori. Astfel, de la Chișinău și pînă la gura de vărsare din raionul Anenii Noi, râul Bîc este mort. În general, după Chișinău pe rîu nu pot fi întîlnite nici păsări acvatice, nici chiar broaşte. Firește, nici pescari nu poţi vedea pe aceste țărmuri. După cum am văzut situația apelor în lume este tristă și strigătoare la cer. Și cel ce se face vinovat de aceasta este – Omul. Omul este principalul vinovat de poluarea mediului şi tot el suportă efectele ei negative asupra sănătăţii sale, de la o banală îmbolnăvire până la pierderea vieţii. În concluzie pot spune ca apa este leaganul vieții, și este necesar să o protejăm deoarece viața noastră și a miilor de animale depinde de acest lichid vital. Atoine de Saint-Exupery spunea: Apa tu ești nu numai necesară vieții, ci insăși viața; ești bogația fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai pură, tu ești sufletul Pământului”.