Datorită însușirilor valoroase agronomice, alimentare și terapeutice, cătina albă prezintă un interes deosebit printre speciile pomicole. Fructele și uleiul fabricat din ele sunt foarte solicitate pe piața internațională. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Deși are însușiri alimentare valoroase, această specie nu a avut întotdeauna o răspândire largă în lume, în primul rând din cauza productivității mici a fructelor și din cauza ghimpilor, care sunt un mare impediment la recoltarea manuală. Atitudinea vață de această specie s-a schimbat radical o dată cu apariția soiurilor înalt productive, inclusiv fără ghimpi, și a mașinilor pentru recoltarea fructelor. Plantația experimentală a fost înființată în primăvara anului 2015 în SRL ,, Monsterax ” din raionul Dubăsari, situat în zona pomicolă de centru a Republicii Moldova. Drept obiect de studiu servesc plantele de cătină albă din soiurile Clara, Dora de origine română, Leikora, Serola de origine germană și Pomorancevaia de origine ucraineană. Acestea au fost plantate la distanța de 3,5 x 1,75 m. Analizând datele experimentale obținute constatăm că factorii studiați au influențat determinant acest parametru. În primul rând, menționăm că, indiferent de factorii studiați, lungimea însumată a ramurilor anuale se mărește odată cu vârsta pomilor. Astfel, la pomii din soiul Clara, lungimea însumată a ramurilor anuale în anul 2017 a fost de 40,4 m/pom, iar în anul 2018 valorile acestui indice au fost de 30,3 m/pom. În același timp, trebuie să avem în vedere că, indiferent de factorii studiați, ritmul de creștere a lungimii însumate a ramurilor anuale scade odată cu vârsta. Soiul a influențat semnificativ lungimea însumată a ramurilor anuale. Cea mai mare valoarea a acestui indice a fost înregistrată la pomii din soiul Clara, iar cea mai mică la cei din soiul Dora. Astfel, dacă în anul 2017 lungimea însumată a ramurilor anuale la pomii din soiul Clara a fost de 40,4 m/pom, atunci valoarea acestui indice la cei din soiul Dora a constituit în anul respectiv 27,5 m/pom. Un alt indice important al cătinei albe este compoziția chimică a fructelor. În urma cercetărilor putem menționa că în soiul Dora se conține cea mai mare cantitate de vitamina C, în valoare de 139,5 mg/100 g suc. Soiul cu cea mai mare cantitate de zaharuri totale este soiul Leikora, cu o valoare de 11,6 % ; iar soiul cu cea mai mare aciditate titrabilă s-a dovedit a fi soiul Clara, cu o valoare de 1,06 % Datele experimentale obținute ne permit să facem următoarele concluzii. Creșterea pomilor în primii patru ani după plantare este determinată în mare măsură de particularitățile biologice ale soiului. După lungimea însumată a ramurilor anuale soiurile luate în studiu se pot clasifica în soiuri cu vigoare mare (Clara) și soiuri cu vigoare mijlocie (Dora, Serola, Leikora și Pomoranceva.) Conform clasificației existente soiurile luate în studiu se pot clasifica în soiuri cu: capacitate mică de a forma spini (Pomorancevaia); mijlocie (Clara, Leicora, Serola) și mare (Dora). Suprafața foliară variază semnificativ în funcție de particularitățile biologice ale soiului. Cele mai mari valori ale acestui indice s-a înregistrat la pomii din soiul Clara, iar cele mai mici la cei din soiurile Dora și Pomorancevaia.