Problema cheie în agricultură este producerea cerealelor. În ţările, unde se produce în mediu câte 1 t cereale pe cap de locuitor, acolo populaţia este îndestulată practic cu toate alimentele necesare. Prin urmare, producţia de cereale în ţara noastră trebuie să constituie anual cca. 3,5-4 milioane tone. Până la destrămarea Uniunii Sovietice în Republica Moldova am produs cca 700 kg de cereale pentru fiecare locuitor. Actualmente acest indice variază mult în diferiţi ani (de la 300 la 500 kg pe cap de locuitor). Nu este de mirare că multe produse de origine animalieră sunt importate din alte ţări, fiindcă nu le putem produce în cantităţi suficiente, din lipsa furajelor, inclusiv şi a cerealelor. Grâul, atât în Republica Moldova, cât şi în întreaga lume joacă un rol principal în asigurarea oamenilor cu produse alimentare. Pentru creşterea cantităţi de grâu este necesar în primul rând de a îndestula plantele cu elemente nutritive şi cu apă. Pe plan secundar rămân alţi factori, ca aplicarea pe larg a erbicidelor (împotriva buruienilor), utilizarea la timp a produselor fitosanitare împotriva bolilor şi dăunătorilor plantelor, cultivarea soiurilor noi înalt productivi, utilizarea unor maşini agricole şi tehnologii performante etc. Scopul cercetărilor a fost de a studia productivitatea diferitor soiuri şi hibrizi noi de grâu de toamnă în gospodăria din s. Pelinia, r-l Drochia. Pentru realizarea scopului propus au fost înaintate următoarele obiective: 1. determinarea densităţii optimale a plantelor la sfârşitul perioadei de vegetaţie; 2. determinarea recoltei boabelor de grâu de toamnă pentru diferite soiuri şi hibrizi noi; 3. calcularea eficacităţii economice la testarea noilor soiuri şi hibrizi de grâu de toamnă. Cercetările au fost realizate la Sectorul de stat Pelinia pentru testări ale culturilor de câmp în 2018. Solul sectorului experimental a fost cernoziomul levigat. Experienţa a fost plasată în 4 repetiţii. Suprafaţa totală a parcelei a fost de 25 m2. S-au efectuat observaţii fenologice (data semănatului, apariţia plantelor, înfrăţirea, înfloritul, începutul maturizării şi maturitatea deplină). După răsărirea plantelor şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie s-a determinat densitatea plantelor. S-a determinat recolta de boabe pentru diferiţi hibrizi şi soiuri, s-a analizat structura recoltei de grâu (talia plantelor, lungimea spicului, numărul de boabe în spic etc.). Prelucrarea datelor experimentale s-a efectuat după Dospehov B.P. (1985). În baza rezultatelor obţinute s-a stabilit, că hibridul de grâu de toamnă F1 Hilux a asigurat o recoltă mde boabe cu 0,99 t/ha mai puţin, faţă de hibridul standart F1 Hyfi. Din soiurile testate s-a evidenţiat numai Urbanus, care a întrecut standartul (soiul Kuialinic) cu 2,04 t/ha sau cu 24,6%. Soiul Phiton a asigurat un adaos de recoltă de 0,82 t/ha, adică cu 10,0% mai mult.