Articolul precedent |
Articolul urmator |
548 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-26 13:38 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[821.135.1.09+398](498)(092) (1) |
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2137) |
Folclor propriu-zis (752) |
SM ISO690:2012 ȘERBAN, Mihail Adrian. Barbu Delavrancea și folcloristica românească. In: Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane, Ed. 2, 20 mai 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2021, Ediția 2, pp. 113-116. ISBN 978-9975-76-367-7 (PDF). |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane Ediția 2, 2021 |
||||||
Conferința "Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane" 2, Chişinău, Moldova, 20 mai 2021 | ||||||
|
||||||
CZU: [821.135.1.09+398](498)(092) | ||||||
Pag. 113-116 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea se remarcă prin câteva aspecte majore ale dezvăluirii folcloristicii românești. Dintre scriitorii care s-au preocupat de folclor în această perioadă, Barbu Delavrancea ocupă poate cel mai însemnat loc. Latura dezvoltată de B. Ștefănescu Delavrancea este importantă. B. Ștefănescu Delavrancea este de părere că singura cale de a scoate limba și literatura română din păienjenișul multor influențe nefaste, venite din afară, este folclorul. Delavrancea este un sprijinitor entuziast al folclorului, urmărește tot ceea ce se publică în acest domeniu, are însemnări personale pe unele colecții și se remarcă prin strădaniile în vederea tipăriri primei reviste de folclor Șezătoarea, a lui A. Gorovei. În 1892, cu prilejul apariției revistei de folclor Șezătoarea, Delavrancea indică și calea de a ajunge la cunoașterea acestor frumuseți reprezentate de creația orală. Ideile care vor fi dezbătute în aceste prelegeri, vor fi reluate mai târziu în cele mai importante studii de folclor ale scriitorului, și anume: Verbul plastic în creațiunile populare, Doina și Din estetica poeziei populare. Barbu Delavrancea se ocupă de problema originii doinei în articolul Doina, publicat în revista Albina. Cea mai importantă contribuție a scriitorului Barbu Delavrancea la folcloristica românească este studiul Din estetica poeziei populare, discurs rostit în mai 1913, la Academia Română. |
||||||
|