Starea de securitate a Republicii Moldova este caracterizează de mai mulţi factori cumulativi. Este vorba, în special, de ameninţările şi vulnerabilităţile politice, militare, economice, sociale şi de mediu cu care se confruntă tînărul stat încă de la întemeierea sa în 1991 şi care se perpetuează şi se agravează din ce în ce mai mult, riscînd să ducă societatea noastră în pragul unei crize de proporţii. Perpetuarea acestui număr impresionat de pericole iminente la adresa securităţii na¬ ţionale a fost posibilă datorită unor factori obiectivi ce ţin de condiţiilor geopolitice specifice în care şi-a făcut apariţia şi se dezvoltă noul stat Republica Moldova: un teritoriu mic, situat între Ucraina şi România, lipsit de resurse naturale importante, cu o populaţie în principal rurală, cu o economie preponderent agrară, o regiune caracterizată de un vid de securitate, dominat de ambiţiile Rusiei de a o ţine în propria zonă de interese, combinată cu lipsa unei atitudini clare sau strategii coerente a Europei şi SUA pentru zona în cauză. La acestea se mai adaugă şi factorii subiectivi: lipsa unei viziuni geostrategice a clasei politice de la Chişinău asupra politicii externe a ţării. Toate acestea la un loc au adîncit mult ameninţările şi vulnerabilităţile interne a unui stat mic şi slab ce îi complică şi mai mult supravieţuirea în realitatea dură a relaţiilor internaţionale. Pe de altă parte, există în prezent semnale pozitive ce indică asupra schimbării op¬ ticii în ceea ce priveşte acest domeniu extrem de important al Guvernului Republicii Moldova. Este vorba, se subliniază în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea europeană: libertate, democraţie, bunăstare, 2009-2013", de intenţia de a întreprinde „reforma instituţiilor abilitate pentru extinderea mediului de securitate şi democraţie. Reformarea urgentă a acestor instituţii în conformitate cu normele europene [...]. Reformarea sectorului de securitate în conformitate cu standardele internaţionale. Acest sector nu se mai limitează la structurile de forţă, dar include în mod firesc şi asigurarea respectării drepturilor omului, libertăţii mass-media, independenţei sistemului judecătoresc, precum şi existenţa unei armate naţionale moderne, controlate în mod democratic, capabile să răspundă riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării noastre". În toate aceste activităţi complexe şi multilaterale, deopotrivă cu realizarea condiţiilor unei bune guvernări, se implică şi diverse organizaţii ale societăţii civile.