Implicațiile dezirabilității sociale asupra asistenței psihologice a consumatorilor de droguri cu probleme legale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
493 32
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-21 17:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
159.923 (435)
Psihologie (3327)
SM ISO690:2012
HOIDRAG, Traian, CUCER, Angela. Implicațiile dezirabilității sociale asupra asistenței psihologice a consumatorilor de droguri cu probleme legale. In: The contemporary issues of the socio-humanistic sciences, Ed. 11, 3-4 decembrie 2020, Chişinău. Chişinău, 2019: "Print-Caro" SRL, 2021, Ediția 11, pp. 96-105. ISBN 978-9975-3471-4-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The contemporary issues of the socio-humanistic sciences
Ediția 11, 2021
Conferința "Preocupări contemporane ale științelor socioumane"
11, Chişinău, Moldova, 3-4 decembrie 2020

Implicațiile dezirabilității sociale asupra asistenței psihologice a consumatorilor de droguri cu probleme legale

Implications of social desirability on the psychological assistance of drug users with legal problems

CZU: 159.923

Pag. 96-105

Hoidrag Traian1, Cucer Angela2
 
1 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău,
2 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
 
Disponibil în IBN: 25 septembrie 2021


Rezumat

The procedure for the psychological evaluation of drug users is complex, because it involves obtaining the information necessary to develop an individualized intervention plan to the client's needs. But, drug users, and even more so those with legal problems, frequently offer distorted answers on the following dimensions: 1) The frequency and type of substances used; 2) The immediate psychological and behavioral consequences of consumption; 3) Deterioration of functioning due to drug use; 4) Quantity consumed; 5) Motivation for changing addictive behavior, but not motivation for treatment. Biased responses become a major issue when the scope of the study involves sensitive social issues, such as politics, religion and the environment, or personal issues such as drug use, deception and smoking. The tendency to lie of the respondents has a domino effect, in that it affects, firstly, the validity of the questionnaires and tests, and secondly it influences the conclusions and recommendations for possible psychological interventions and implicitly their effectiveness. Although, most people try to present themselves in a positive light (faking good), there are also people who present themselves worse than they really are (faking bad). Regarding the persons in the first category, the specialized literature mentions that they lie in order to avoid shame, guilt and social stigmatization, or due to the fear of not receiving a custodial sentence or a big pecuniary penalty. Thus, in the case of this category, the way it presents itself in society is influenced by two components: impression management and/or self-deception. Regarding the latter category, namely those who present themselves negatively, we often find those with a very pronounced self-critical sense, who come from a rigid, restrictive family environment, with very high standards and who often experience anxiety or depression. Therefore, it is desirable to apply at the evaluation meeting an appropriate tool to assess the level of social desirability and to separate the different aspects of this construct and to take into account personality variables in order to avoid interpreting social desirability only as a measure of counterfeiting.

Procedura evaluării psihologice a consumatorilor de droguri este complexă, deoarece presupune obținerea informațiilor necesare elaborării unui plan de intervenții individualizat nevoilor clientului. Dar, consumatorii de droguri, și cu atât mai mult cei cu probleme legale, oferă frecvent răspunsuri distorsionate pe următoarele dimensiuni: 1) Frecvența și tipul de substanțe consumate; 2) Consecințele psihologice și comportamentale immediate ale consumului; 3) Deteriorarea funcționării ca urmare a consumului de droguri; 4) Cantitatea consumată; 5) Motivația pentru schimbarea comportamentului adictiv, dar nu și motivația pentru tratament. Biasarea răspunsurilor devine o problemă majoră atunci când sfera studiului implică probleme sociale sensibile, cum ar fi politica, religia și mediul, sau probleme personale, cum ar fi consumul de droguri, înșelăciunea și fumatul [10]. Tendința de disimulare a respondenților are un efect de domino, prin faptul că afectează, în primul rând, validitatea chestionarelor și a testelor, și în al doilea rând influențează concluziile și recomandările pentru eventualele intervenții psihologice și implicit eficacitatea acestora. Deși, cei mai mulți încearcă să se prezinte într-o lumină pozitivă (faking good), sunt și persoane care se prezintă mai rău decât sunt în realitate (faking bad). Referitor la persoanele din prima categorie, literatura de specialitate menționează faptul că disimulează pentru evitarea rușinii, vinovăției și stigmatizării sociale, ori datorită fricii de a nu primi o pedeapsă privativă de libertate și/sau o amendă foarte mare. Astfel, în cazul acestei categorii, modul în care se prezintă în societate este influențat de două componente: managementul impresiilor și/sau autoînșelarea. În privința ultimei categorii, adică a celor ce se prezintă negativ, descoperim adesea pe cei cu un simț autocritic foarte pronunțat, care provin dintr-un mediu familial rigid, restrictiv, cu standarde foarte ridicate și care experimentează adesea anxietate sau depresie. De aceea, este de dorit să se aplice în cadrul ședinței de evaluare și un instrument adecvat care să evalueze nivelul de dezirabilitate socială și care să separe diferitele aspecte ale acestui construct și să ia în considerare variabilele de personalitate pentru a evita interpretarea dezirabilității sociale doar ca o măsură a falsificării.

Cuvinte-cheie
social desirability, drug use, legal problems,

dezirabilitate socială, consum de droguri, intervenţie psihologică, consiliere psihologică