Evoluţia Republicii Moldova din perspectiva Uniunii Europene (1995-1998)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
282 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-10 11:52
SM ISO690:2012
ROŞCA, Adrian. Evoluţia Republicii Moldova din perspectiva Uniunii Europene (1995-1998). In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 4 iunie 2021, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2021, Ediția VII, p. 82. ISBN 978-9975-152-09-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VII, 2021
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 4 iunie 2021

Evoluţia Republicii Moldova din perspectiva Uniunii Europene (1995-1998)


Pag. 82-82

Roşca Adrian
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 9 iunie 2021


Rezumat

Perioada anilor 1995-1998 reprezintă cea de-a doua etapă în evoluţia relaţiilor de ordin politic și economic dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. În acest interval de timp, a fost consolidat cadrul juridic ce reglementa provizoriu relaţiile dintre instituţiile de la Bruxelles și guvernul de la Chișinău. În comunicarea de faţă s-a optat pentru perioada 1995-1998, fiindcă în acești ani urmau să fie implementate o serie de reforme de ordin economic și politic – atât cu ajutorul, cât și sub supravegherea UE. Un alt aspect important ţine de faptul că, în ultimul an al intervalului studiat de noi, urma să intre în vigoare Acordul de Parteneriat și Cooperare, semnat de UE și Republica Moldova în 1994. Existau o serie de elemente legate de RM, faţă de care UE avea un interes sporit: 1) implementarea reformelor politice și economice de către guvernul de la Chișinău; 2) evoluţia politicii interne a Republicii Moldova; 3) conflictul transnistrean; 4) relaţiile Republicii Moldova cu România și Federaţia Rusă; 5) evoluţia economiei, dar și a relaţiilor comerciale ale noului stat. Informaţia din cadrul rapoartelor respective ne ajută să înţelegem mai bine cum era perceput de către UE procesul tranziţiei din Republica Moldova. Merită a fi menţionat faptul că, în studierea perioadei 1995-1998, cele mai importante surse pentru a înţelege percepţia Bruxellului faţă de Republica Moldova sunt cele documentare, oferite de UE.