Așezarea Brânzeni VIII-Sâiece este situată pe un platou de la confluenţa r. Draghiște cu r. Racovăţ. Conform analizei aerofotogramelor, situl avea o structură internă complexă și o suprafaţă de aproximativ 30 ha. În cadrul cercetărilor realizate în anul 1980 de către colectivul condus de V. Marchevici, aici au fost studiate resturile a patru locuinţe de suprafaţă și câteva gropi. Prin gradul de conservare și amenajările interioare descoperite se remarcă, în special, locuinţa 3. Complexul era orientat pe axul V-E și avea dimensiunile de 12×5 m. Conform observaţiilor efectuate în teren, locuinţa era cu etaj. Pe podeaua parterului, care nu fusese unsă suplimentar cu un strat de lut, au fost semnalate resturile unui cuptor sau ale unei vetre și un vas-coșuleţ. În partea de est a podelei a fost săpată o groapă, ovală în plan, în care s-au găsit: o statuetă antropomorfă cu extremităţile rupte, fragmentele unui vas bitronconic și o valvă de scoică Unio cu ocru. Podeaua de lut cu pleavă a etajului fusese amenajată pe un pat de lemn despicat, amplasat perpendicular faţă de axul lung al locuinţei. În partea de vest a etajului se afla o amenajare pătrată în plan, cu colţurile rotunjite (h=10 cm). Ea fusese confecţionată din lut compact, fără degresanţi vizibili. În partea de est, a fost semnalată o altă amenajare circulară în plan, cu grosimea de 16 cm, ușor tronconică. Partea ei superioară avea diametrul de 1 m, iar baza era de 1,1 m. Pe respectiva ridicată direct pe patul de lemn, ulterior, a fost edificată o altă amenajare, cruciformă în plan. În procesul cercetării acestor vestigii, s-a constatat că amenajarea fusese refăcută de două ori. De la ultima se păstraseră parţial doar braţele mozaicate, cu grosimea de 4-5 cm. Suprafaţa ei era acoperită cu un strat subţire de 2 mm din lut fin. Dimensiunile iniţiale ale amenajării cruciforme erau de aproximativ 1,2×1,2 m. La parter, sub complexul menţionat, se găsea o groapă săpată în podeaua de sol a locuinţei. Astfel de descoperiri, apreciate ca vetre sau altare cruciforme, sunt caracteristice siturilor din prima parte a fazei Cucuteni B din întreg arealul culturii Cucuteni-Tripolie (Poduri-Dealul Ghindaru, Cucuteni-Cetăţuia, Ștefănești-Stânca Doamnei, Volodimirivka, Nebelivka ș.a.). Chiar dacă amplasarea acestei categorii de amenajări în cadrul locuinţelor are o anumită variabilitate, constatăm că, în mai multe cazuri, ele se găsesc la un capăt, în apropierea peretelui. Această situaţie este ilustrată și de unele modele de locuinţă, descoperite până acum (Popudnja, Cherkasiv Sad II ș.a.). Prin analogie cu acestea, putem admite că, și în cazurile enumerate mai sus, pereţii locuinţelor cercetate puteau fi prevăzuţi cu o fereastră circulară. Din cadrul L3 au fost recuperate șaisprezece piese de silex și gresie, câte o piesă de os și corn și o figurină zoomorfă. În imediata apropiere se găseau cca 100 de piese de silex și cca 2000 de fragmente ceramice.