Articolul precedent |
Articolul urmator |
311 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-20 09:24 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
316.62:343.8+172.1 (1) |
Psihologie socială (983) |
Pedeapsă. Executarea sentinţei. Prevenirea crimei. (293) |
Filosofie morală. Etică. Filosofie practică (391) |
SM ISO690:2012 OJOVANU, Vitalie, COJOCARU, Viorel. Realizarea principiilor bioetice în condiţiile subculturii de penitenciar. In: Identitate şi valori culturale în context European, Ed. 2, 4 iunie 2021, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2021, Ediţia 2, p. 20. ISBN 978-9975-152-11-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Identitate şi valori culturale în context European Ediţia 2, 2021 |
||||||
Conferința "Identitate şi valori culturale în context European" 2, Chişinău, Moldova, 4 iunie 2021 | ||||||
|
||||||
CZU: 316.62:343.8+172.1 | ||||||
Pag. 20-20 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Viabilitatea fiecărui domeniu de activitate este determinat de factorii socioculturali, iar fiecare societate cu a sa cultura specifică, sau un micromediu social concret, oferă individului uman diverse modele expresive de autocontrol în diverse momentele din viaţă. Mediul de habitat în penitenciare dispune de o manifestare specifică a diferitor componente spirituale care formează un gen aparte de microcultura denumită subcultura de penitenciar. Studierea mediului carceral, al specificului de supravieţuire, a comportamentelor deţinuţilor, al raportului lor faţă de propria sănătate și viaţă etc., e condiţionată în special, de factorul condiţionării libertăţii, iar accesul cercetărilor fiind limitat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, abordarea unei lumi necunoscute, axată pe principii și reguli ale unei subculturii sociale specifice, ce diferă de la un penitenciar la altul, de la un stat la altul. Problemele deţinuţilor și viaţa de penitenciar constituie un subiect sensibil pentru toate domeniile de cercetare, mai ales că numărul deţinuţilor este în continuă creștere, iar în condiţiile Republicii Moldova acestea se amplifică prin existenţa unor factori determinanţi la nivelul dezvoltării sociale. În spaţiul social al Europei de Est, confruntată cu multiple și profunde probleme, infracţionalitatea, delicte de orice gen, poartă un caracter accentuat și stabil. Condiţiile autohtone de detenţie sunt pe departe de a fi cele racordate la standardele mondiale. O serie de probleme cu care se confruntă condamnaţii se atribuie aspectului spiritual, iar modalităţile de redresare a vieţii deţinuţilor pot fi identificate în domeniile filosofiei, eticii, sociologiei, teologiei etc. Importanţa studierii habitatului privat de libertate, axată pe starea de sănătate, conduita și educaţia deţinuţilor poate contribui esenţial la evoluarea calităţii vieţii de penitenciar. Bioetica dispune de posibilităţi reale de implicare în scopul susţinerii vieţii și sănătăţii deţinutului. Întru realizarea respectivului potenţial se aplică acţiuni concrete proiectate în diferite dimensiuni. Mediul penitenciar este unul special, iar aplicarea activităţilor de recuperare morală și somatică a deţinuţilor necesită a fi abordată nu doar prin prisma reperelor bioetice, ci și analizate, consultate și adaptate la axiologia etică a viului și la cultura socială existentă. |
||||||
|