Biofotonica este o ştiinţă multidisciplinară, care foloseşte tehnologia fotonica în proceduri şi produse cu aplicabilitate în medicină şi biologie. Rolul fotoacceptorului primar a luminii îl joacă enzima citocrom c oxidaza sau Complex IV [1]; care este un mare complex de proteine transmembranare. Este ultima enzimă din lanţul respirator de transport de electroni în mitocondrii situate în membrana mitocondrială. Aceasta primeşte un electron de la fiecare dintre cele patru molecule ale citocromului c, şi le transferă la o molecula de oxigen, efectuînd conversia de oxigen molecular în două molecule de apă. Adiţional pentru obţinerea apei sunt necesari protoni din matricea mitocontrială. Energia rezultantă în urma acestui proces se utilizează pentru crearea unui potenţial protonic transmembranal. Un ciclu de astfel de reacţii determină transportul a patru protoni din mitocondrie în spaţiul intracelular. În calitate de sursă de lumină au fost utilizate LED-uri cu λ=850 nm, 100 mW (infraroşu) şi λ=660 nm 25 mW (roşu), matricea finală conţinând 48 de led-uri roşii şi 32 led-uri infraroşii, cu o putere totală de emisie Pmax=75 mW / cm2 şi doza de emisie Dmax=4,518 2 J / cm . Dispozitivul elaborat conţine interfaţă grafică LCD, ceea ce permite setarea deferitor regimuri de terapie mult mai comodă. Softul creat special dă posibilitatea setării deferitor regimuri de terapie, afişarea meniului şi submeniuri, memorarea datelor şi îndeplinirea programei stabilite. Aplicarea modelelor experimentale au avut scopul determinării efectului terapeutic orientat spre mărirea vitezei de regenerare a ţesuturilor. Au fost supuşi investigaţiilor o grupă de nouă şobolani albi cu o masă de cca 250 g şi o grupă de nouă şoareci albi de cca 50 g. Animalele au fost anesteziate prin inhalare cu cloroform, apoi li s-a înlăturat părul de pe partea dorsală a corpului. În acest loc li s-a aplicat o arsură la temperatura de cca 100°C, timp de 10 s. Animalele au fost plasate în aceleaşi condiţii cu aceeaşi hrană pentru a minimiza influenţa factorilor externi, au fost împărţite în 3 grupe: tratament în regim continuu, în regim pulsativ şi grupa de control (nu a fost supusă tratamentului). Ambelor grupe-pulsatil şi continuu, li s-au aplicat aceiaşi durată de tratament - 60 min, de două ori pe zi - dimineaţa şi seara. Studiile noastre de laborator au demonstrat că expunerea animalelor cu arsură la terapia cu lumină de putere joasă în spectrele roşu şi infraroşu apropiat, cu doza cuprinsă între 3-5 2 J / cm condiţionează o regenerare mai rapidă a ţesuturilor lezate. Investigaţiile au demonstrat o diferenţă clară între rezultatele grupei de control şi cele care au fost supuse terapiei, un rezultat maxim obţinându-se la regim pulsatil faţă de cel continuu. Primele zile după aplicarea arsurii evoluţia a fost practic similară pentru cele trei grupe. Însă după 8 zile de la aplicarea arsurii, dinamică evoluţiei diferă, denotând o scădere a dimensiunii arsurii de aproximativ 30% în regim pulsatil faţă de arsura iniţială, 19% scădere în regim continuu şi o creştere de 60% pentru grupa de control de şobolani. Pentru şoareci s-a constatat o scădere a dimensiunilor arsurii de 60% în regim pulsatil faţă de arsura iniţială, 15 % - scădere în regim continuu şi o creştere de 150% la grupa de control. Rezultatele investigaţiilor permit de a concluziona, că terapia cu lumină de putere joasă în spectrul roşu şi infraroşu accelerează procesul de regenerare a ţesuturilor, minimizând timpul de reabilitare şi accelerând cicatrizarea leziunii.