În toamna anului 2020 au fost reluate cercetările arheologice în situl de tip Poieneşti-Lucaşeuca (P-L) de la Ivancea-Sub Pădure. Cu părere de rău, condiţiile pandemice nu ne-au permis să realizăm planurile trasate anterior, conform cărora era prevăzută investigarea sitului pe suprafeţe mari, de o echipă mixtă moldo-germană. Mai mult, se părea că nu vom putea deloc să întreprindem cercetări de teren. Totuşi, cu ajutorul colegilor Eugen Mistreanu, Vitalie Burlacu, Livia Sîrbu, Igor Dimov şi Nicolae Batog, dar şi a unui număr de voluntari, am reuşit depăşirea tuturor impedimentelor şi am organizat cercetări cu caracter restrâns. Acestea s-au rezumat la executarea a 5 sondaje arheologice ce au avut drept scop verificarea posibilităţii de delimitare a tipurilor de complexe prin corelarea imaginilor magnetometrice cu rezultatele investigaţiilor de teren. În acest sens, ne-am focalizat eforturile pe studierea anumitor tipuri de complexe în dependență de intensitatea anomaliilor semnalate prin prospecțiunile magnetometrice realizate în anii 2016 și 2018 de către A. Asăndulesei și F.-A. Tencariu, Universitatea ”Alexandru I. Cuza”, care au totalizat o suprafață de cca 3 ha. (Fig. 1, 1). Totodată, s-a recurs la definitivarea cercetării unor structuri degajate parţial în anii anteriori (structurile din secţiunile nr. II şi IX). Pentru realizarea obiectivelor au fost trasate 5 secţiuni în sectoare cu diferite tipuri de anomalii (Fig. 1, 2). Cercetările din spaţiul anomaliilor în care a fost trasată Secţiunea II (Fig. 1, 2) au permis delimitarea unei construcții de suprafață ce era prevăzută cu 2 şănţuleţe în care au fost descoperite vestigii caracteristice culturii P-L (Fig. 2, 1-3). Totodată aici au fost descoperite un şir de gropi de par a căror funcţionalitate urmează să fie analizată în context mai larg. Cercetările din partea sudică a structurii descoperite în Secţiunea IX au conturat în întregime groapa descoperită în anul 2018 ce era umplută cu resturi menajere, printre care se evidenţiază multiple fragmente de lipitură de lut (majoritatea cu amprente de nuiele), o bună parte dintre ele fiind făţuite şi acoperite cu var (Fig. 2, 4-7). Se remarcă o piesă din lut de dimensiuni mari a cărei funcţionalitate urmează a fi precizată (Fig. 2, 7). Investigarea anomaliilor de dimensiuni relativ mari şi intensitate accentuată (S X şi S XI) s-a soldat cu descoperirea altor 4 gropi atribuite şi ele culturii P-L, ditre care 2 în S X (Fig. 3, 1-3), iar 2 în S XI (Fig. 3, 4-5). Din aceste complexe au fost recuperate multiple fragmente ceramice de tip P-L, câteva piese de metal (printre care remarcăm un pumnal, o fibulă de fier şi una de bronz), două mărgele din pastă de sticlă, dar şi numeroase oase de animale. În mod deosebit atragem atenţia la groapa 1/10, care se caracterizează prin depunerea rituală a unui câine (Fig. 3.2,3). Cele mai surprinzătoare momente ţin de secţiunile XII şi XIII (Fig. 1, 2), care au fost trasate pentru a verifica anomaliile de dimensiuni relativ mari, cu intensitate foarte accentuată. În perimetrul secțiunii XII a fost surprins un cuptor de redus minereul de fier (Fig. 3, 6, 7), iar în secţiunea XIII a fost descoperită o groapă umplută cu zgură de fier (Fig. 1, 3, 4). Vestigiile portabile, descoperite fie în structurile arheologice, fie în stratul cultural, reprezintă un spectru larg de obiecte executate din diverse materii prime. Cele mai multe sunt lucrate din lut ars – fusaiole, discuri, jetoane, dar şi lustruitoare din fragmente de amfore. La acestea se adaugă fragmente de râşniţe din piatră şi diferite obiecte fragmentare din fier, inclusiv cuţite. Atragem atenţia la un fragment de fibulă de bronz, care cuprinde resortul şi acul, descoperit în stratul de arătură în apropierea construcției din Secţiunea II. În procesul cercetărilor au fost prelevate probe de sol, care urmează a fi procesate prin metode interdisciplinare, de altfel ca şi alte vestigii recoltate în procesul investigaţiilor de teren. Rezumând, putem afirma fără tăgadă că situl prezentat este unul de perspectivă, iar investigarea sistematică (cu metode interdisciplinare) a acestuia ar putea aduce contribuţii substanţiale pentru înţelegerea mai profundă şi reconstituirea fenomenelor cultural-istorice care s-au produs în regiunea Răutului Inferior pe parcursul ultimelor două secole ale mil. I î.Hr.