În ziua de 19 mai 2020, la Agenția Națională Arheologică a parvenit informația că în gospodăria soților Alexandru Șpacov și Olga Iastremscaia din satul Cărbuna (r-nul Ialoveni), pe parcursul unor lucrări de îndreptare a terenului, au fost descoperite mai multe fragmente de vase ceramice. În scopul prospectării terenului respectiv și a recuperării vestigiilor găsite fortuit, în ziua următoare subsemnații acestor rânduri au întreprins o deplasare la fața locului, constatându-se că este vorba de un sit arheologic nou de mici dimensiuni, cu urme slabe de locuire din epoca romană (sec. III d.Hr.). Acest punct arheologic este situat în partea de NV a satului Cărbuna, în mahalaua numită Dinspre Cimitir, în grădina gospodăriei procurate de noii proprietari de la moștenitorii lui Vasile și Olga Dulgheru (Fig. 1). Materialele ceramice, care provin în marea lor majoritate de la un singur recipient, au fost găsite grupat (probabil într-o groapă mai puțin adâncită, conturul căreia nu a putut fi delimitat), într-un sol cenușiu-închis, ce conținea puțini pigmenți de lut ars și de cărbuni. Pe baza fragmentelor recuperate, vasul amintit a putut fi parțial întregit și reconstituit în desen, dovedindu-se a fi o amforetă lucrată la roată din pastă fină de culoare cenușie (Fig. 2, 1). Recipientul avea corpul de formă ovoidală, gâtul scund cilindric și gura cu buza îngroșată la exterior (diametrul gurii - 13 cm), torțile din bandă, cu șănțuire pe latura exterioară și fundul, cel mai probabil, pe suport inelar. Acest vas de la Cărbuna este prima amforetă de tip carpo-dacic documentată cert în zona centrală a Republicii Moldova, atestând existența unei locuiri a ,,dacilor liberi” sau a ,,carpilor” în sec. III d.Hr. și în această zonă geografică. Analogii apropiate pentru amforeta cenușie de la Cărbuna se găsesc în centrul de olărie de la Pruteni, situat pe malul estic al Prutului Mijlociu, și în așezările și necropolele din sec. III d.Hr. din regiunile est-carpatice ale României, atribuite ,,culturii carpice” sau ,,dacilor liberi”. Alături de resturile acestei amforete cenușii lucrate la roată, în punctul Dinspre Cimitir de la Cărbuna s-au mai găsit câteva cioburi mici de la o oală lucrată cu mâna din pastă grosieră și un fragment de toartă de la o amforă romană din pastă zgrunțuroasă de culoare roz-gălbuie (Fig. 2, 2), provenind din Heraclea Pontica, binecunoscut centru urban și de producție de pe țărmul sudic al Marii Negre. Ținem să subliniem în context că un număr mic de fragmente ceramice datând din sec. III d.Hr., între care unul provenind de la un castron roman din pastă fină roșietică (Fig. 2, 3), altul de la un castron lucrat la roată din pastă fină cenușie (Fig. 2, 5) și al treilea de la o amforă romană (Fig. 2, 4), au fost descoperite în anul 2019 într-un punct aflat la cca 2 km ESE de Cărbuna, pe partea stângă a râulețului Căinari și a drumului R29, aceste vestigii atestând, probabil, existența unei alte mici așezări sezoniere din epoca romană.