Demersul îşi propune să argumenteze necesitatea actualizării viziunilor romantice europene despre folclor (Folklore) şi muzică populară (Volksmusik, Musique populaire) cu referire la cultura populară contemporană din Moldova/Basarabia. Repercusiunile dialogului european și global, schimbările majore din epoca modernă (secolele XIX–XX), din perioada de tranziție post-sovietică (răspântia secolelor XX–XXI), reclamă o revizuire critică a aparatului metodologic al etnomuzicologiei, precum și o ajustare adecvată a acestuia la realitățile socioculturale actuale. Comunicarea pune în evidență importanța racordării cercetărilor autohtone în domeniu la sistemul teoretic și metodologic al antropologiei culturale occidentale, axat pe bogata experiență comprehensivă și epistemologică, acumulată în procesul studierii muzicilor populare a societăților europene și extra-europene, occidentale și non-occidentale. Pentru fundamentarea caracterului complex, sincretic și sistemic al culturii muzicale populare din Republica Moldova, autorul apelează la patru concepte de bază ale etnomuzicologiei occidentale: muzică populară (Popular Music, cu branșe în muzica pop), muzică folclorică (Folk Music, cu branșe în muzica folk), muzică tradițională (Traditional Music, cultura orală rurală) și muzică neo-tradițională (Neotraditional Music, cu branșe în cultura mediatică și de reprezentație scenică urbană), fenomene aflate în relație de complementaritate, de comunicare și influențare reciprocă. Fiecare reprezintă un stil și un tip distinct de cultură, cu funcții, destinații și stratificări sociale specifice, care valorifică mijloace și forme specifice de generare, producere și consum în contextul societății moderne.