Inginerul cadastral şi arhitectul Bogdan Eitner (1798–1872)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
291 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-02-16 17:25
SM ISO690:2012
CEASTINA, Alla. Inginerul cadastral şi arhitectul Bogdan Eitner (1798–1872). In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, pp. 92-93.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor
Ediția 6, 2014
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor"
6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014

Inginerul cadastral şi arhitectul Bogdan Eitner (1798–1872)


Pag. 92-93

Ceastina Alla
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 12 februarie 2021


Rezumat

Prezentul demers continuă publicaţiile axate pe problema creaţiei arhitecţilor din Basarabia în secolul al XIX-lea. Un loc aparte în aceste cercetări îl ocupă Bogdan [Iacovlevici] Eitner (1798–1872), unul dintre inginerii cadastrali şi arhitecți ai Basarabiei. Conform formularului din anul 1815, aflăm că este originar dintr-o familie de nobili, a intrat în slujbă ca iunker în garda brigăzii de artilerie. Finalizând studiile în 1817, a fost numit în slujbă în brigada dislocată pe atunci în Chişinău, fiind sublocotenent, brigadier-adjutant şi locotenent. Contribuţia lui B. Eitner în calitatea sa de inginer şi arhitect este foarte semnificativă, reflectată în numeroase documente, proiecte, devize de cheltuieli, câteva hărţi şi relevee din Arhiva Naţională a Republicii Moldova, elaborate de B. Eitner în perioada aflării sale în funcţie. În 1818, în Chișinău, au fost puse bazele primului parc orăşenesc, proiectat cu concursul lui B. Eitner. În 1819 a fost ataşat la studiul militar-topografic al Basarabiei. În baza dispoziţiei guvernatorului plenipotenţiar al Basarabiei contelui Voronţov, în 1824 Eitner devine membru al comisiei în obligaţiile căreia intra drenajul locurilor mlăştinoase din împrejurimile Chișinăului, iar începând cu 1825 a fost desemnat inginer cadastral al Basarabiei. Peste un an, în 1826, deopotrivă cu această slujbă, a exercitat funcţia de arhitect regional al Basarabiei şi al oraşului Chişinău. Conform dispoziției Comitetului, înființat pentru stoparea răspândirii molimei în Chișinău, Eitner a fost desemnat, la 22 august 1829, șef al avanpostului or. Ismail și al carantinei temporale, iar ulterior și șeful carantinei din Dubăsari. În calitate de inginer cadas tral al regiunii, a contribuit nemijlocit la oprirea ciumei din anii 1829–1830 dezlănțuită în vecinătățile Chișinăului. După terminarea războiului ruso-turc şi semnarea păcii de la Adrianopolis (septembrie 1829), Bogdan Eitner a luat parte la lucrările de demarcare. În aceeași perioadă a participat la o nouă măsurare topografică a Basarabiei cu descrierea detaliată a tuturor ținuturilor. În anul 1837, pentru perioada îndelungată aflată în slujbă, consilierului titular B. Eitner i-a fost acordat gradul de asesor de colegiu. În concluzie, vom sublinia că Bogdan Eitner, fiind în funcție de inginer cadastral al Basarabiei și arhitect până la sfârșitul vieții sale, a îndeplinit cu demnitate obligațiunile sale spre binele țării sale.