Noi date cu privire la beciul vechi din piatra de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
303 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-02 14:32
SM ISO690:2012
URSU, Ion. Noi date cu privire la beciul vechi din piatra de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti). In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, pp. 48-49.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor
Ediția 6, 2014
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor"
6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014

Noi date cu privire la beciul vechi din piatra de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti)


Pag. 48-49

Ursu Ion12
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 4 februarie 2021


Rezumat

Teritoriul Comunei Lăpuşna din raionul Hînceşti suprapune în cea mai mare parte vatra fostului târg medieval cu acelaşi nume. Cu toate că avem informaţia existenţei unui oraş reşedinţă de ţinut de o mare importanţă administrativ-economică cu mai multe construcţii din piatră amintite în documentele vremii, în prezent nu s-au păstrat urmele curţilor zidite. Excepţie face doar un beci boltit din piatră şi cărămidă păstrat foarte bine şi care a fost posibil de cercetat. Construcţia se află în zona centrală a localităţii actuale la distanţa de 200 m de biserica actuală, edificată probabil pe locul lăcaşului de cult amintit în secolul al XV-lea, ceea ce ne face să presupunem că această zonă era parte a centrului vechiului târg. Edificiul subteran reprezintă o construcţie impunătoare, dimensiunile interioare sunt de 15,70 m lungime şi 6,40 m lăţime, talpa beciului se află la adâncimea de 5 m de la nivelul actual de călcare, înălţimea interioară fiind de aproximativ 3 m. Beciul are tavanul boltit şi este în formă de semicilindru; la construcţia sa au fost utilizate pietre şi mai puţin cărămidă. În anul 2013, în cadrul campaniei arheologice, a fost trasată o secţiune deasupra colţului de nord-est cu scopul de a urmări arhitectura lui şi a verifica existenţa sau lipsa altor zidării adiacente. Ridicarea beciului vechi s-a realizat prin săparea unei gropi dreptunghiulare adânci de peste 7 m cu pereţii verticali, în care s-a clădit beciul cu tavanul boltit, iar după finisarea construcţiei din piatră groapa a fost astupată cu sol până la nivelul de călcare. Astfel, pivniţa păstrată foarte bine până astăzi, reprezintă o construcţie din piatră, boltită, singulară şi unitară, lipsind anexe sau legături cu alte construcţii. Conform arhitecturii beciului, a materialelor şi metodelor de construcţie, precum şi a stratigrafiei gropii şi a materialului arheologic descoperit, putem vorbi cu unele rezerve des pre perioada de zidire care este cuprinsă între sfârşitul sec. XVII începutul celui următor. Spre deosebire de sursele arheologice o datare mai restrânsă ne pot oferi izvoarele scrise. Cunoaştem un document de danie din 30 ianuarie 1735, conform căruia Matei Alcazi dăruieşte Episcopiei din Huşi o pivniţă construită de el în Lăpuşna. Nu avem siguranţa că documentul se referă la acest beci sau la altă construcţie asemănătoare din apropiere, însă descrierea zonei beciului ne indică locul unde se află în prezent pivniţa, adică în centrul vechiului târg. Astfel, în rezultatul coroborării informaţiilor arheologice cu sursele documentare ale vremii, putem spune că este vorba de o construcţie subterană din piatră ce a servit ca depozit şi a fost zidită în primele decenii ale secolului al XVIII-lea.