În literatura arheologică este pe larg uzitat conceptul de „cultura Costişa-Komarov” care, conform opiniei multor cercetători, a cuprins vestigiile epocii bronzului mijlociu din jumătatea de nord a Moldovei, estul Transilvaniei şi Ucraina Subcarpatică. Totodată, unii cercetători contestă existenţa acestei entităţi şi susţin că în epoca bronzului mijlociu pe teritoriul respectiv au existat două entităţi distincte: cultura Costişa şi cultura Komarov. În lucrarea de faţă se întreprinde o încercare de evaluare a celor două opinii. Prima parte a acestui demers o reprezintă analiza comparativa a vestigiilor din epoca bronzului mijlociu din teritoriul sus-menţionat, sub aspect morfologic. Se constată astfel că în cadrul „culturii Costişa-Komarov” există diferenţe morfologice substanţiale. Acestea vizează toate categoriile de vestigii: aşezări, necropole şi morminte, ceramică, obiecte de metal ş.a., astfel încât în cadrul „culturii Costişa-Komarov” se evidenţiază două grupuri mari şi mai multe grupuri mici. Al doilea demers al acestui studiu se referă la poziţia cronologică a vestigiilor „culturii Costişa-Komarov”. Datele existente arată că vestigiile atribuite acestei „culturi” cuprind aproximativ şapte secole – de la anul cca 2000 î.Hr. până la anul cca 1300 î.Hr. Corelarea grupurilor morfologice cu poziţia lor cronologică şi spaţială arată că există două grupări mari: de tip Costişa-Ciomortan din cca 2000–1800 î.Hr. răspândită în Subcarpaţii Moldovei şi estul Transilvaniei, şi, respectiv, Komarov din cca 1800–1300 î.Hr. care cuprinde jumătatea de nord a Moldovei şi Ucraina Subcarpatică. În final, cele două grupuri sunt comparate cu entităţile culturale din epoca bronzului din Transilvania, Moldova, Ucraina şi Polonia. Se constată că vestigiile de tip Costişa-Ciomortan şi cele de tip Komarov se înscriu în linii de evoluţii culturale diferite, astfel încât ele reprezintă două culturi arheologice distincte.