Persoanele care suferă la un moment dat un accident vascular cerebral (AVC) pot să aibă ulterior o serie de afectări (prezintă transformări consecutive acestuia cu caracter defavorabil evoluției ulterioare, amprentate, în absența intervenției ameliorative adaptate, de afectări de ordin anatomic, funcțional și social, caracterizate prin rezistență, demobilizare, lipsa încrederii, slabă raportare la diagnostic și schițele de tratament, aspirații diminuate etc.). Astfel, pe plan fizic, un AVC poate să producă serioase probleme de ordin neurologic, cum ar fi cele de motricitate, de vorbire sau de deglutiție. Pe de altă parte, în plan psihic-psihofuncțional, socio-afectiv și adaptativ, se produc o multitudine de modificări cauzate de afectarea directă a creierului în urma distrucției de neuroni, cât și de inabilitatea persoanei de a simți, de a gândi, așa cum o făcea înainte de AVC, pe fondul deteriorării capacității de relaționare, a independenței, a capacității de muncă, a veniturilor, a mobilității.

People who suffer, at a certain point, from a stroke, may subsequently undergo a series of consequences (they suffer from consecutive transformations, unfavorable to the later evolution, marked, in the absence of adapted ameliorative intervention, by anatomical, functional and social disorders, characterized by resistance, demobilization, lack of confidence, poor response to the diagnosis and treatment plan, diminished aspirations etc). Thus, physically speaking, a stroke can lead to serious neurological problems, such as motility, speaking or swallowing disorders. On the other hand, in the psycho-psychofunctional, socio-affective and adaptive way, a series of changes occur, caused by the direct damage on the brain due to the destruction of neurons, as well as by the inability of the person to feel or think as it did before the stroke, all on the background of the deterioration of the relationship capacity, of independence ability, of work capacity, of income, of mobility.