Culegerea de articole „Educaţia în spiritul valorilor naţionale şi universale din perspectiva dialogului pedagogic” (coordonatori dr., conf. univ. Larisa Noroc şi dr., conf. univ. Valentina Ursu) include textele comunicărilor care urmau să fie susţinute de cercetători, cadre didactice, masteranzi şi doctoranzi în cadrul Simpozionului ştiinţific internaţional cu acelaşi nume, la Chişinău la 27-28 martie 2020, dar din cauza situaţiei epidemiologice din întreaga lume nu au fost prezentate în şedinţe publice. Volumul include câteva compartimente: 1) Valorile naţionale şi universale prin prisma ştiinţelor socio-umane; 2) Arta tradiţională în promovarea valorilor; 3) Postmodernismul şi revalorificarea tradiţiilor; 4) Rolul ştiinţelor naturii în educaţia valorilor; 5) Instrumente educaţionale de promovare a valorilor; 6) Tendinţe moderne de promovare a valorilor în procesul educaţional; 7) Activităţi de valorificare a patrimoniului cultural material şi imaterial. Rolul unei culegeri de o asemenea anvergură rezidă în sensibilizarea societăţii, mediului educaţional, dar şi autorităţilor publice etc. Este apreciabilă implicarea autorilor din străinătate, arealul geografic al cărora cuprinde ţări, precum România, Ucraina, Federaţia Rusă. În primul compartiment al culegerii autorii au evocat tematici cu referire la protecţia patrimoniului cultural, educaţia universitară şi preuniversitară, au fost abordate valorile culturale naţionale ce ne definesc ca popor. În articolul semnat de dr. Valentin Burlacu (Politica lingvistică în RASSM (1924-1940): tentative de instituţionalizare a unei ,,limbi moldoveneşti”) este atinsă problema lingvistică din RASSM, politicile de dirijare a limbii de comunicare în teritoriu, studiul fiind bazat pe un bogat suport bibliografic. O cercetare în care sunt evidenţiate cele mai importante aspecte ale integrării unor ramuri din domeniul social-economic şi cultural-educativ a Basarabiei în cadrul României Mari este abordat de către dr., conf. univ. Vasile MAXIM şi dr. hab., prof. univ. Oleg BUGA (Marea Unire – consecinţă benefică pentru mediul social-economic şi cultural-educativ din cadrul basarabiei). Autorii articolului Impactul campaniilor ideologice staliniste din Uniunea Sovietică (1946–1953) asupra Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, dr. Ion Valer Xenofontov şi dr. Lidia Prisac sunt cunoscuţi în mediul academic şi didactic. Istoricii au abordat un subiect ce ţine de impactul social şi politic în procesul didactic al unei dintre cele mai prestigioase instituţii superioade de învăţământ din republică. Nu mai puţin importante sunt studiile incluse în compartimentul Arta tradiţională în promovarea valorilor, care amintesc despre evoluţia şi trăsăturile distinctive ale diferitor genuri de artă în diverse arealuri geografice. Autorii au abordat aspecte legate de arta vestimentară, materia primă utilizată în confecţionarea acesteia (L. Condraticova, T. Bujorean, A. Ischimji), arhitectura oraşului Chişinău (A. Ceastina), pictura pe sticlă (O. Şpac), procesul de încondeiere, tehnică preluată şi utilizată în arta decorativă (O. Veretko), tradiţiile poporului român în perioada epidemiilor (V. Arapu, G. Arapu), ceremonialul de înmormântare (C. Cotoman) ş.a. Secţiunea Postmodernismul şi revalorificarea tradiţiilor este foarte actuală în condiţiile învăţământului online. Autorii ating problema reactualizării valorilor în domeniul ştiinţelor socio-umaniste în contextul erei digitale, posibilităţile şi riscurile de utilizare a tehnologiilor digitale în procesul educaţiei (V. Deriuga), implicarea studenţilor şi incurajarea acestora în participarea la diverse proiecte (I. Chiciuk), promovarea în rândurile studenţilor a culturii sănătăţii (O. Baştavenko), promovarea relaţiilor polono-ucrainene (O. Morozova) ş.a. O serie de articole vizează Rolul ştiinţelor naturii în educaţia valorilor. Studiul de imagologie „Primele însemnări geografice autohtone şi importanţa geografică a operelor cronicarilor români” (R. Micu) prezintă informaţie din scrierile călătorilor străini. Autorii N. Gramatic, A. Chiciuk, M. Brahmi au prezentat cercetări în domeniul pedagogiei ce vizează actualitatea problemelor în procesul de pregătire a viitorilor profesori pentru activităţi ecologice, importanţa creării unui spaţiu educaţional modern, necesitatea păstrării sănătăţii în sfera psihoemoţională a vieţii studenţeşti etc. Secţiunea Instrumente educaţionale de promovare a valorilor este dedicată patrimoniului cultural. Aspecte ce ţin de conservarea, protejarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, importanţa tinerei generaţiei în promovarea acestor valori au fost abordate în articolul „Instrumente educaţionale pentru cunoaşterea şi promovarea patrimoniului cultural din România” (E. Ardelean). Tematica este susţinută de M. Miron şi V. Miron care analizează importanţa muzeelor locale în păstrarea identităţii naţionale. Cercetarea autorului N. Chiciuk vizează analiza teoretică şi metodologică a conceptului de „etnografie regională educaţională”. Tematica educaţiei la disciplina istorie este continuată de G. Marcu, la matematică de O. I. Enache. Despre necesitatea formării sentimentelor patriotice la studenţi, promovarea valorilor naţionale, europene şi universale ne vorbeşte S. Suvac. Studiul cercetătoarei V. Ursu ne convinge despre importanţa disciplinei Educaţie pentru societate. Abilităţile dobândite la acest curs vor contribui la formarea unei societăţi „sănătoase”, acestea trebuie să fie susţinute ca valori de alţi factori educaţionali: familie, massmedia etc. Tangenţial subiectul este abordat de către lectorul universitar V. Bolduma, în viziunea căruia Educaţia pentru societate este disciplina care creează condiţii pentru pregătirea şi încurajarea copiilor să participe la viaţa comunităţii lor. De asemenea, în articol se vorbeşte despre drepturile omului şi a copilului în Curriculum, necesitatea deprinderii abilităţilor oamenilor pentru a deveni cetăţeni democratici şi activi. Filiera educaţională este valorificată în secţiunea Tendinţe moderne de promovare a valorilor în procesul educaţional. Au fost abordate detaliat, asemenea subiecte cum ar fi necesitatea cunoaşterii istoriei, promovarea culturii ca mijloc de formare a reprezentărilor istorice, învăţarea cursului de istorie a românilor şi istorie universală prin studierea lucrărilor literare, creşterea motivaţiei viitorilor profesori în desfăşurarea activităţilor educaţionale în condiţiile actuale, formara toleranţei la copiii de vârstă preşcolară etc. Ultimul compartiment Activităţi de valorificare a patrimoniului cultural material şi imaterail vizează studiile tinerilor cercetători, axaţi pe tradiţii şi obiceiuri populare din diferite regiuni ale Republicii Moldova şi continuitatea acestora în context contemporan. Culegerea de articole este logic structurată pe compartimentele nominalizate. Acestea vizează subiecte interdisciplinare de actualitate majoră în contextul promovării şi salvgardării patrimoniului material şi imaterial naţional. Este binevenită varietatea cercetătorilor deja afirmaţi din diverse ţări, dar şi prezenţa tinerilor masteranzi, doctoranzi.