Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
629 44 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-15 19:44 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.9:578.834.1]:616-036.22+616.2/.4 (1) |
Boli transmisibile. Boli infecţionase şi contagioase, stări febrile (585) |
Virologie (443) |
SM ISO690:2012 CERNEŢCHI, Olga, ILIADI-TULBURE, Corina, SAGAIDAC, Irina. Repere privind evoluţia şi conduita perioadei perinatale în condiţiile pandemiei COVID-19. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2020, nr. 2(24), pp. 121-132. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 2(24) / 2020 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.9:578.834.1]:616-036.22+616.2/.4 | ||||||
Pag. 121-132 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Maladia COVID-19 a impus starea de pandemie, constituind o urgenţă în sănătatea publică, fiind cauzată de coronavirusul de tip nou, numit coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2). Sarcina este caracterizată printr-un statut fiziologic ce predispune la manifestarea infecţiei respiratorii. Din cauza supresiei imune legate de sarcină, gestanta poate fi supusă unui risc crescut de a dezvolta o formă severă sau critică a maladiei COVID-19. Până în prezent nu există date care s-ar referi, cu certitudine, la transmiterea verticală a virusului. Material şi metode. Au fost selectate 44 surse bibliografice internaţionale pentru evaluare minuţioasă, inclusiv protocoale, recomandări, articole, publicaţii în limbile engleză, franceză, rusă şi română, realizate în perioada 01.03.202010.05.2020. Rezultate. Datele studiilor anterioare sugerează că gestantele COVID-19 pozitive, pot avea un risc crescut pentru avorturi spontane, naştere prematură, restricţie de creştere intrauterină, preeclampsie şi o rată crescută pentru finalizarea sarcinii prin operaţie cezariană, în special în cazul când gravida este diagnosticată cu pneumonie şi insuficienţă respiratorie. În mod specific, COVID-19 poate fi asociat cu creşterea nivelului de transaminaze şi creatinină, precum şi trombocitopenie. Este necesar de testat statutul COVID-19 în sarcină. Supravegherea maternă este necesară şi include monitorizarea vigilentă a semnelor vitale şi a saturaţiei cu oxigen pentru a preveni hipoxia maternă. Este important de utilizat metode imagistice de diagnostic, şi în special de efectuat CT a cavităţii toracale, pentru evaluarea stării gestantei COVID-19 pozitive. Este necesar de autoizolat gravida şi de luat măsuri profilactice. Un aspect important este managementul adecvat al pacientelor COVID-19 confirmate, pentru a preveni complicaţiile materne şi fetale în sarcină, naştere şi perioada postpartum. Sulfatul de magneziu este indicat cu scop de neuroprotecţie fetală. Corticosteroizii sunt utilizaţi pentru maturizarea plămânilor fetali, evaluând beneficiul administrării şi riscul potenţial legat de statutul matern. Modalitatea de naştere şi timpul oportun sunt decise în mod individual şi depind de starea mamei, vârsta gestaţională şi starea fătului. Alăptarea la sân nu este contraindicată dacă sunt luate măsuri de precauţie (purtatul măştii, spălatul mâinilor, dezinfecţia regulată a suprafeţelor). Concluzii. Infecţia COVID-19 poate influenţa evoluţia sarcinii şi avea efecte adverse asupra stării fătului şi nounăscutului. Cu toate acestea, transmiterea verticală a virusului SARS-CoV-2 nu este confirmată. Din cauza unor aspecte încă slab elucidate, legate de influenţa maladiei COVID-19 în evoluţia sarcinii, naşterii şi perioadei postpartum, este necesară efectuarea cercetărilor ulterioare pentru a oferi răspuns la întrebările încă nerezolvate. |
||||||
Cuvinte-cheie virusul SARS-CoV-2, infecţia COVID-19, pandemia COVID-19, sarcina, naşterea, Perioada postpartum, SARS-CoV-2 virus, COVID-19 disease, COVID19 pandemic, pregnancy, delivery, Postpartum period |
||||||
|