Soiuri de căpşun pretabile pentru cultura protejată
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
437 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 15:00
SM ISO690:2012
BALAN, Mihail. Soiuri de căpşun pretabile pentru cultura protejată. In: Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi silvicultură” : consacrat aniversării a 100 ani de la naşterea profesorului universitar Gherasim Rudi, 28-29 septembrie 2007, Chişinău. Chişinău: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 2007, Vol. 15 (1), p. 298. ISBN 978-9975-946-31-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi silvicultură”
Vol. 15 (1), 2007
Simpozionul "Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi silvicultură”"
Chişinău, Moldova, 28-29 septembrie 2007

Soiuri de căpşun pretabile pentru cultura protejată


Pag. 298-298

Balan Mihail
 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 5 iulie 2020


Rezumat

Conform concepţiei dezvoltării pomiculturii în Republica Moldova  în perioada anilor 2006-2015 producţia anuală de fructe va constitui 967 mii tone. În rezolvarea acestor obiective un rol deosebit i se atribuie speciilor bacifere, cultura cărora este destul de rentabilă în majoritatea ţărilor avansate. Printre speciile bacifere  un loc deosebit i se atribuie căpşunului care permite obţinerea producţiilor timpurii. Întru satisfacerea cu fructe a cererii  pieţei cu producţie timpurie  se impune majorarea producţiei globale prin înfiinţarea de noi plantaţii mai productive. Aceste obiective pot fi realizate prin alegerea raţională a soiurilor cu productivitate înaltă, adaptate la condiţiile pedoclimatice ale republicii şi prin desăvîrşirea tehnologiei de cultivare a lor în cultura protejată. Un element de bază al culturii intensive protejate îl constituie alegerea metodei eficiente de protejare a solului şi plantelor.  Pentru obţinerea unei producţii de fructe calitative  timpurii este necesar da a alege succind soiurile care întră cel mai devreme pe rod. Soiurile de căpşun care sunt în republică au diferite epoci de coacere. Din ele am menţiona: Honcoye, Polka, Camarosa, Selena şi Senga Sengana. Din aceste soiuri de căpşun, cel mai timpuriu întră în rod soiurile Honcoye şi Polka. În cazul cînd aceste soiuri sunt cultivate în tuneluri, atunci este posibilitatea de a obţine producţii cu mult mai devreme. Soiurile de căpşun de tipul  Selena, Camarosa şi Senga Sengana întră mai tîrziu în rod. Aceste soiuri fiind cultivate în tunele, se va obţine producţii concomitent cu soiurile timpurii care sunt cultivate fără acoperire pe teren deschis. Din acest motiv nu prezintă interes pentru cultura forţată, mai ales din punct de vedere economic.  În concluzie am accentua că pentru a obţinere producţiei timprii mai preferabil ar fi folosirea soiurilor de căpşun care întră timpuriu pe rod.