Sistemul educaţional din Republica Moldova cunoaşte astăzi un proces de eficientizare a oportunităţilor educaţionale fiind influenţat de schimbările din domeniul tehnologiilor, dar şi a cererii venite din partea pieţei muncii. În acest context, tot mai multe instituţii de învăţământ superior au început a implementa programe de educaţie la distanţă.  Învăţământul la distanţă constituie o modalitate firească, nouă, de exprimare instituţionalizată modernă şi eficientă a procesului învăţării, în sistemul general de cunoaştere, fiind numit formula secolului XXI pentru instruirea superioară universitară [4]. Programele de educaţie la distanţă sunt destinate doritorilor de a face studii, dar care din diferite cauze – imposibilitatea de a urma un program de studii la zi, distanţa mare, persoane cu dizabilităţi care sunt în incapacitate de a se deplasa zilnic la universitate însă îşi doresc să se formeze într-un anumit domeniu sau doresc să îşi aprofundeze cunoştinţele în domeniul în care activează. În acelaşi timp, programele de instruire la distanţă sunt destinate şi adulţilor care au nevoie de recalificare sau formare continuă. Învăţământul la distanţă reprezintă o formă de educaţie în care profesorii şi studenţii sunt separaţi în timp şi/sau spaţiu. Educaţia la distanţă este mult mai flexibilă, aducând şcoala la studenţi, în locul studenţilor la şcoală. Este un domeniu actual de cercetare ce are în prezent un impact puternic în eficientizarea activităţii educaţionale [1]. Una din modalităţile prin care se poate realiza instruirea la distanţă este utilizarea platformei Moodle. Moodle (eng. Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment) este un software liber şi Open source de învăţare, cunoscut, de asemenea, şi ca un Sistem de Management al Cursului, Sistem de Management al Învăţării sau ca un Spaţiu de Învăţare Virtual. Din octombrie 2010 are o bază de 49.953 utilizatori înregistraţi şi site-uri verificate şi serveşte 37 mil. de utilizatori în 3,7 mil. de cursuri. Moodle este o platformă de învăţare (e-learning) dezvoltată iniţial de Martin Dougiamas pentru a ajuta profesorii să creeze cursuri on-line care să fie focusate pe interacţiune şi construirea colaborativă a conţinutului educaţional, care este în continuă dezvoltare [3]. Universitatea de Stat din Moldova implementează această platformă. Astfel putem evidenţa atât aspectele positive, cât şi dificultăţile întâlnite în utilizarea acestei platforme, din perspectiva cadrului didactic la prima experienţă de aplicare a acesteia, dar şi din perspectiva studenţilor. Utilizarea platformei Moodle permite identificarea următoarelor puncte forte: Potenţialul oferit de noua tehnologie educaţională permite creşterea interactivităţii şi responsabilităţii studentului.   Un singur participant poate beneficia singur, fără participarea directă a altor persoane (profesor sau coleg) de: articole, cursuri şi exerciţii de test tipărite, referinţe pentru resurse.   Permite comunicarea professor–student în procesele de consultare sau evaluare, sau o comunicare la acelaşi nivel (student–student) pentru îmbunătăţirea procesului educational.   Oferă posibilitatea de a creşte calitatea cursului.  Oferă posibilitatea scăderii costurilor educaţiei.  Studenţii pot controla ce, unde, când şi cum să înveţe [1], altfel spus studenţii au posibilitatea de a opta asupra locului, ritmului şi timpului în care să înveţe.  Posibilitatea de a studia individual şi independent [4].  Acces la informaţie structurată şi sistematizată.  Posibilitatea de a discuta cu colegii conţinuturile în afara orelor de curs.  Utilizarea resurselor informaţionale în activitatea de învăţare.  Monitorizarea accesării cursului de către studenţi. Punctele forte evidenţiate mai sus deschid calea spre evidenţierea oportunităţilor de care pot beneficia studenţii parcurgând un program de formare prin intermediul acestei platforme:  cursul poate fi accesat de oriunde;  permite valorificarea învăţării individuale;  activităţile de învăţare/evaluare sunt realizate individual de către fiecare student;  permite valorificarea autoevaluării;  în cazul cursurilor deschise, posibilitatea de a accesa diferite cursuri;   comunicarea cu alţi studenţi şi cercetători. Totodată, utilizarea platformei electronice Moodle în activitatea de instruire, pe lângă punctele forte şi oportunităţi, scoate în evidenţă şi anumite puncte slabe:  nenumăratele exemple de note de curs „plasate”, pur şi simplu, pe platformă;  posibilitatea de a accesa cursul on-line nu presupune şi învăţare;  în condiţiile Republicii Moldova, din păcate, încă nu toţi studenţii au acces la internet;  lipsa motivaţiei studenţilor pentru studii, fenomen cu care se confruntă instituţiile de învăţământ;  utilizarea platformei în scopul socializării;  suprasolicitarea cadrelor didactice, plasarea conţinuturilor, monitorizarea realizării sarcinilor solicintând timp şi efort; realizarea activităţilor de către alte persoane, neexistând o modalitate prin care s-ar putea verifica cine este persoana care realizează sarcinile;  înţelegerea/interpretarea eronată a conţinuturilor, în lipsa explicaţiilor aduse de către cadrele didactice sau în lipsa surselor audio sau video. În concluzie, putem menţiona că studiile la distanţă pot fi la fel de eficiente ca şi cele tradiţionale, dacă:   metodele şi tehnologiile utilizate sunt adecvate pentru instruirea individuală;  există un sistem de interacţiune între profesor–student şi student–student;  există un feedback în timp între student şi profesor [2]. Învăţământul la distanţă este învăţământul viitorului, semnificând angajamentul la modernitate şi eficienţă. Pentru a fi eficient sistemul de învăţământ, trebuie să îşi pună de problema dezvoltării profesionale şi a instruirii profesorilor pentru utilizarea noilor tehnologii educationale [1]. Prin natura sa, presupune şi un înalt nivel de disciplină şi motivare a studenţilor, care sunt supuşi la încercări şi căutări individuale şi care trebuie să dea dovadă de responsabilitate în învăţare. S-a dezvoltat ca răspuns la cerinţele societăţii informaţionale şi în acord cu tendinţele actuale de modernizare ale învăţământului. Reprezintă o atracţie deosebită pentru populaţia aptă de muncă, fiind conceput şi adaptat în funcţie de cerinţele profesionale, sociale şi educaţionale, reflectate de piaţa muncii [4]. Succesul unui program de studii la distanţă depinde, în mare parte, de profesionalismul cadrului didactic, de capacitatea acestuia de a coordona activităţile de învăţare ale studenţilor, dar şi de competenţa în utilizarea noilor tehnologii informaţionale.