Evoluția tehnologică, prin accesul liber al publicului străin la diferite platforme virtuale de comunicare, a generat necesitatea utilizării diplomației publice în realizarea eficientă a politicii externe a unei țări. Imaginile actorilor statali, pe arena internațională, devin un proiect în care se investesc bani, pentru perceperea pozitivă a acestora de către populația din străinătate. Un exemplu elocvent din spațiul european este Regatul Belgiei, iar din cel asiatic – Republica Populară Chineză. Ambele state acordă un suport financiar major pentru a fi recunoscute ca branduri naționale, în plan regional și global. Republica Moldova poate să-și dezvolte diplomația publică, urmărind campaniile de promovare a imaginii de stat a Belgiei și Chinei, ceea ce ar contribui la accelerarea procesului de tranziție moldav.Interacțiunea cu publicul străin rep­rezintă un element caracteristic acti­vi­tății diplomaților încă de la constituirea relațiilor internaționale. Utilizarea propagandei și promovarea imaginii de stat, în prezent, sunt etichetate de către unii cercetători ca fiind părți componente ale propagandei. E.Gullion, diplomat american, în 1965 a introdus ter­me­nul de ,,diplomație publică” în circuitul științific, definindu-l ca: ,,in­fluența atitudinilor publice în formarea și executarea politicilor externe, care înglobează dimensiuni ale relațiilor internaționale din­colo de diplomația tradițională” [1].Totodată, autorul este de acord cu percepția lui N.J. Cull referitoare la diplomația publică, care constă în ,,ascultare, advocacy, diplomație culturală, diplomație a schimbului, difuzare internațională a noutăților, război psihologic” [2]. Ascultarea colectează date despre publicul larg, opiniile și reacțiile lui la anumite mesaje sau evenimente. Conceptul de advocacy este utilizat în contextul promovării active a unei politici, idei sau a unui interes. În mare parte, include relațiile de presă ale amba­sa­delor. Diplomația culturală contribuie la influențarea pub­li­cului străin prin resurse culturale recunoscute peste hotare. Diplomația schimbului se referă la plecarea cetățenilor unui stat în străinătate la studii, pe o periodă determinată de timp, astfel, promovându-se ima­gi­nea țării lor. Difuzarea internațională se referă la răspândirea nou­tă­ților prin utili­zarea tehnologiilor avansate ca radioul, televiziunea, internetul în comunicarea cu publicul țintă. Războiul psihologic este utilizat în comunicarea cu publicul străin în perioada conflictelor, pentru atingerea obiectivelor propuse.În conformitate cu definiția, oferită de N.J. Cull, atât Belgia, cât și China, s-au axat mai mult pe părțile economică, culturală și psiho­lo­gi­că ale diplomației publice. O altă similitudine constă în permisiunea unor regiuni mai avansate economic să promoveze o diplomație pub­lică mai intensă decât altele. În cazul Belgiei, este vorba de Regiunile Valonă și Flamandă, iar în cazul Chinei, de Hong Kong și Macao. Printre cam­paniile de promovare a imaginii Belgiei enumerăm: ,,Yes­2be­lgium” [3], ,,Share our smile” [4], ,,Feel inspired” [5]. Totodată, ima­ginea Chinei este intens promovată prin intermediul ,,Institutului Confucius” [6], brandului ,,Hong Kong-Asia’s world city” [7] și ,,dip­lo­mația panda” [8]. Campaniile de promovare a imaginii contribuie la recunoașterea celor două state prin asocierea lor acestor branduri sau logo-uri.figureSursa: Feel inspired. http://www.wallo nia.be/en (Citat 21.02.2020)Sursa: Hong Kong Asia’s World City. shorturl.at/KNRST (Citat 21.02.2020)Sursa: Fii Oaspetel Nostru. Shor turl.at/tvBCG (Citat 21.02.2020)Republica Moldova se află la începutul transpunerii diplomației pub­­lice din teorie în practică. La fel ca și statele menționate, aceasta a in­­vestit cel mai mult în domeniul economic, iar printre campaniile de suc­ces accentuăm: proiectul ,,Discover the routes of life” [9] sau ,,#Be­­OurGuest” [10]. Crearea recentă a Institutului Diplomatic repre­zin­tă una din cele mai mari realizări moldave la capitolul diplomația publică.În concluzie, putem conchide că Belgia și China au experiență semnificativă în pro­mo­varea imaginii statale, orientată economic prin atragerea investițiilor străine, cultural prin dezvoltarea turismului și a schimbului de studenți și psihologic prin explicarea voalată a deciziilor și acțiunilor politice de pe arena internațională. Pentru promovarea imaginii sale, Republica Moldova, un stat mai puțin cunoscut pe mapamond, are nevoie de investiții străine și o dezvoltare economică intensă, iar pentru realizarea acestor obiective, considerăm necesar să urmeze exemplul Chinei și al Belgiei.