Inteligenţa artificială este o ştiinţă modernă aflată în plină dezvoltare, care permite crearea de sisteme capabile să îndeplinească rapid şi eficient funcţii ale inteligenţei umane. Astfel, ea asigură o productivitate maximă, rezultate de calitate cu minime cheltuieli şi oferă un potenţial colosal, de aceea este solicitată de întreaga sferă de activitate umană. Un domeniu foarte dinamic şi actual de aplicare a inteligenţei artificiale este industria jocurilor video, unde aceasta se foloseşte pentru a realiza personaje de joc performante, scenarii şi medii de joc cât mai interesante şi realiste. Crearea jocurilor video este o adevărată artă bazată pe creativitate care evoluează continuu, încurajată de entuziasmul dezvoltatorilor, dar şi de noile tehnologii. Implementarea inteligenţei artificiale în jocuri începe cu definirea acesteia şi cu concretizarea mai multor aspecte referitoare la tipul, abordările şi tehnologiile vizate. O metodă de a implementa inteligenţa artificială de joc constă în definirea acesteia drept o capacitate mentală bazată pe logică şi raţiune, compusă dintr-o mulţime de funcţii şi abilităţi, precum: ­ învăţarea; ­ rezolvarea problemelor; ­ deducţia, generalizarea, formularea de concluzii; ­ descoperirea proprietăţilor lucrurilor, obiectelor, fenomenelor; ­ anticiparea viitorului şi a consecinţelor; ­ adaptarea. Funcţiile se proiectează şi se realizează prin intermediul algoritmilor, apoi se implementează într-un limbaj de programare. Aceasta este o metodă optimă pentru dezvoltarea jocurilor, care permite folosirea în comun a unei funcţii de către mai multe entităţi şi adaptarea ei la caracterul personajului. Algoritmul funcţiei de alegere poate fi elaborat cu ajutorul arborelui de joc: o reprezentare a unei situaţii în care este necesară efectuarea unor alegeri, iar algoritmul de control al comportamentului – prin intermediul automatelor finite. Scopul inteligenţei artificiale de joc nu este de a crea personaje mai performante ca jucătorul uman, ci de a face jocurile, procesul de joc şi personajele mai interesante, mai captivante, mai realiste. Primul pas către această realizare este crearea unor personaje care simulează cât mai exact comportamentul uman.Personajele de joc, înzestrate cu inteligenţă artificială, pot fi create prin intermediul teoriei sistemelor multiagent, respectând structura şi principiile de funcţionare ale agenţilor inteligenţi. Această abordare inovatoare oferă un şir de avantaje, printre care oferirea posibilităţii de proiectare şi realizare de personaje autonome de calitate înaltă cu un grad şi tip corespunzător de intelect şi asigurarea unui echilibru între arhitectură, program, senzori şi efectori. În acelaşi timp, o altă oportunitate este oferirea unei înţelegeri mai bune şi stăpânirea procesului de dezvoltare, devenind astfel mai simplu, mai clar şi mai eficient. Reprezentarea cunoştinţelor şi controlul lor sunt esenţiale pentru inteligenţa artificială, deoarece agentul are nevoie de cunoştinţe detaliate despre mediul în care activează şi interacţiunea dintre elementele acestuia. Inteligenţa artificială trebuie să fie capabilă să reprezinte obiecte, proprietăţi, reguli, operaţii, acţiuni, situaţii, evenimente, cauze, efecte şi relaţiile dintre acestea şi să lucreze cu aceste reprezentări sau să le modifice în caz de necesitate. Există două metode de reprezentare a cunoştinţelor: ­ Reprezentarea simbolică a cunoştinţelor, într-un limbaj formal, potrivit pentru prelucrarea ulterioară de către un calculator, fiind metodă optimă pentru dezvoltarea jocurilor. ­ Reprezentarea conecţionistă a cunoştinţelor, prin structuri de neuroni, folosind drept model structura neuronilor din creier. Pentru a crea un mediu de joc şi un fir narativ optim, se apelează la teoria jocurilor. Această ştiinţă, bazată pe matematică şi psihologie, studiază problemele de decizie strategică, de conflict şi cooperare sau comportament optim în jocurile cu doi sau mai muţi participanţi. Ea permite crearea de situaţii de conflict echilibrate şi înzestrarea personajului cu o gândire tacticostrategică, bazată pe alegeri raţionale şi ţinând cont de fiecare mişcare a adversarului. În acest context, putem conchide că inteligenţa artificială de joc se dezvoltă concomitent cu cea generală, întrucât ea este o derivată a acesteia. Marea majoritate a inovaţiilor şi descoperirilor din domeniul inteligenţei artificiale pot fi utilizate în jocuri video. În ultimul timp, acest tip de inteligenţă artificială este solicitată de companiile producătoare de jocuri video, datorită avantajelor pe care aceasta le oferă şi performanţelor înregistrate. Astfel, acest fapt condiţionează studierea, dezvoltarea ei şi crearea de soluţii, metode şi tehnologii noi.