Cianobacteriile sunt organisme procariote aerobe care efectuează fotosinteza cu ajutorul oxigenului şi constituie un grup taxonomic mare în cadrul eubacteriilor. Ele sunt clasificate după criteriul morfologic sau funcţional [4, 7]. Cianobacteriile filamentoase servesc drept surse netradiţionale de materie primă pentru industria alimentară, farmaceutică, zootehnie şi fitotehnie, cosmetică şi parfumerie, datorită conţinutului înalt de substanțe bioactive [1, 4, 5]. Printre cianobacteriile microscopice ce se află în atenţia multor specialişti, se remarcă Spirulina (Arthrospira) platensis, o cianobacterie filamentoasă, prezentată prin mai multe forme spiralate. În urma expunerii cianobacteriilor la diferite condiţii ale mediului, s-a observat că în vederea adaptării la condiţiile date ele pot să-şi schimbe morfologia pentru a asigura creşterea maximă şi reproducerea. La examinarea microscopică a spirulinei cultivată artificial, s-a observat că filamentele sale helicoidale se convertesc în filamente cu morfologie liniară, care pot reveni uşor la filamentele helicoidale [2, 3, 7]. Forma celulelor şi schimbările morfologice celulare sunt determinate de sinteza spaţială şi temporară a peptidoglicanilor sau a hidratării şi deshidratării oligopeptidelor în peptidoglican. Cu toate acestea, mecanismele detaliate care descriu modul de sinteză, degradare şi depozitare a peptidoglicanilor, pentru a produce diferite forme şi dimensiuni în timpul dezvoltării sau diferenţierii, sau ca răspuns la stresul provocat de condiţiile mediului, sunt în curs de investigare [2]. Astfel, scopul cercetărilor efectuate a constituit studiul comparativ al indicilor morfologici ai cianobacteriei Spirulina platensis la cultivare în prezenţa unor compuşi coordinativi ai Cu(II). Materiale şi metode. În calitate de obiect al cercetărilor a folosit tulpina cianobacteriei Spirulina platensis CNM-CB-02 – sursă de substanţe bioactive, depozitată în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene din cadrul Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM. Cultura de Spirulina platensis CNM-CB-02 a fost cultivată pe mediul mineral lichid SP-1.  La mediul nutritiv în a doua zi de cultivare au fost administraţi compuşii coordinativi ai Cu(II) [Cu(L9-2H)] şi [Cu(L11-H)Br] cu următoarea formulă de structură:[Cu(L9-2H)]: N Cu O NH O ,[Cu(L11-H)Br]: N Cu O OH OH Br O2N   Parametrii morfologici au fost cercetaţi în a şaptea zi de cultivare prin microscopiere cu ajutorul microscopului „Kruss d-22297”, utilizând ocularul micrometric [6]. Rezultate şi discuţii. Deoarece unele substanţe pot induce anumite schimbări morfologice, ne-am propus să stabilim în ce mod compuşii coordinativi ai Cu(II) [Cu(L9-2H)] şi [Cu(L11-H)Br] pot afecta structura morfologică a spirulinei. Acţiunea compuşilor a fost cercetată la concentraţia de 2,0 şi 6,0mg/L, concentraţie la care conţinutul de cupru acumulat în biomasa de spirulină a fost maximal. Analiza datelor experimentale asupra schimbărilor morfologice ale cianobacteriei Spirulina platensis CNM-CB-02, obţinute la cultivarea ei în prezenţa compuşilor coordinativi [Cu(L9-2H)] şi [Cu(L11-H)Br], demonstrează că au avut loc modificări ale parametrilor morfologici (Tab.1). Tabelul 1  Studiul comparativ al indicilor morfologici ai spirulinei cultivate în prezenţa compuşilor coordinativi ai Cu(II) [Cu(L9-2H)] şi [Cu(L11-H)Br] Examinarea microscopică a filamentelor spirulinei cultivate pe mediul standard a permis evidenţierea filamentelor cu o lungime ce variază în limitele de la 262,67-571,91 µm, iar lăţimea filamentelor variază în limite de la 3,43-5,18 µm. În urma cultivării spirulinei în prezenţa compusului coordinativ al Cu(II) [Cu(L9-2H)] în concentraţie de 2,00 mg/L, se observă că lungimea unor filamente ating dimensiuni practic de două ori mai mari (946,93 µm) decât la proba cultivată pe mediul standard. În cazul cultivării spirulinei în prezenţa compusului coordinativ [Cu(L11-H)Br] 35,29% din filamente au dimensiuni mai mici valoarea medie fiind de 131,85 µm, probabil filamentele date sunt abia în stadiul de creştere. Tot în acest caz, observăm şi filamente mature, cca 27,45%, care datorită numărului mai mare de celule au dimensiuni mai mari, valoarea medie fiind de 835,20 µm. În urma examinării lăţimii filamentelor de spirulină cultivată pe mediul standard şi în prezenţa stimulatorilor chimici, nu se observă diferenţieri majore. La cultivarea spirulinei în prezenţa compusului [Cu(L11-H)Br] în concentraţie de 6,00 mg/L, nu s-au depistat diferenţieri semnificative ale lăţimii filamentelor, iar în cazul cultivării în prezenţa compusului coordinativ [Cu(L9-2H)], în concentraţie de 2,00 mg/L 13,72% din numărul total de filamente examinate sunt mai înguste şi au valori de 2,71 µm. Aceasta se poate explica prin încetinirea procesului de îngroşare a peretelui celular şi diviziunea filamentelor. Aşadar, în baza studiilor morfologice efectuate, putem constata că compuşii coordinativi ai cuprului utilizaţi în studiu cauzează unele modificări ale structurii morfologice a spirulinei, şi anume, cele ce ţin de dimensiunile lungimii filamentelor cianobacteriei. Acestea pot apărea ca răspuns la stresul cauzat de compuşii coordinativi ai cuprului administraţi în mediul de cultivare.