Identificarea unor factori meteo cu impact morbidigen şi influenţa lor asupra sănătăţii psihice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
696 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-08 18:21
SM ISO690:2012
PAVALIUC, Petru, FURDUI, Vlada, LEORDA, Ana, GARAEVA, Svetlana. Identificarea unor factori meteo cu impact morbidigen şi influenţa lor asupra sănătăţii psihice. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe ale naturii. Ştiinţe exacte , 10-11 noiembrie 2014, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2014, R, SNE, pp. 28-31.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
R, SNE, 2014
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2014

Identificarea unor factori meteo cu impact morbidigen şi influenţa lor asupra sănătăţii psihice


Pag. 28-31

Pavaliuc Petru, Furdui Vlada, Leorda Ana, Garaeva Svetlana, ,
 
Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 7 aprilie 2020


Rezumat

Constituirea și manifestarea sănătății psihice, precum și modificările psihofuncționale pe parcursul vieții reflectă interacțiunea organismului uman cu mediul ambiant, factorii căruia fie sociali sau naturali pot influența sanogen sau morbidigen, în dependență de caracterul, durata și intensitatea lor. Problema formulării noțiunii de factor „psihomorbidigen” a fost examinată de un șir de cercetători [1]. Analiza și sinteza definițiilor existente și legităților influenței diverșilor factori sociali și naturali asupra sănătății psihice prin prisma sanocreatologiei a permis de a afirma că factori psihomorbidigeni sunt aceea, acțiunea cărora îngreunează asimilarea cunoștințelor despre lumea înconjurătoare și adaptarea la ea, dereglează homeostazia psihosomatică și emoțional-senzorială, ducând la dezvoltarea trăsăturilor psihopatologice ale personalității, la disconfort psihologic și la apariția dereglărilor psihice [2,3]. La sporirea sau diminuarea esenţială a parametrilor cercetaţi (intensitate, durată, caracterul influenței) factorii temperaturii, umidităţii, presiunii atmosferice, etc. obţin un impact hipo- sau hipermorbidigen, care de asemenea se divid în acuţi excesivi şi cronici excesivi şi pot provoca efecte de complicare esenţială a dereglărilor funcţionale psihice, aşa-numitele patologii psihice meteo de origine morbidigenă. Cu factorii meteo, într-adevăr, sunt strâns legate stările funcţionale psihice şi somatice, reacţiile de protecţie a organismului, cât şi motivaţiile comportamentului său. Aceasta şi determină probabilitatea apariţiei unui şir de maladii, inclusiv dereglări psihice. Gradul de manifestare a acestora este determinat şi se dezvoltă la acţiunea factorilor meteo cu impact fortifiant şi deteriorant (morbidigen) în dependenţă de valorile parametrilor lor. Fluctuaţiile semnificative ale parametrilor temperaturii, umezelii, presiunii atmosferice etc. sunt capabile de a deveni cauză a apariţiei problemelor sănătăţii (inclusiv şi psihice), mai ales la persoane ce suferă de boli cronice psihice (precum şi somatice) – psihoze sau psihosomatoze [4,5]. La acţiunea factorilor temperaturii, umezelii, presiunii atmosferice etc. cu impact morbidigen se dezvoltă: isteria, astenia, simptomele cărora sunt: nervozitatea, dispoziţia neadecvată etc. Un alt tip de dereglări funcţionale psihice la acţiunea factorilor meteo cu impact morbidigen sunt depresiile, indicii cărora includ: starea dificilă, lipsa de motivaţie, izolarea în familie şi societate, supraestimarea personalităţii proprii, intenții de autorănire şi sinucidere etc. Gradul de severitate a acestora se reflectă asupra capacităţii individului de a se comporta corect faţă de alte persoane în societate.  Pentru dezvăluirea problemei în cauză, a fost necesar a elucida factorii psihomorbidigeni concreți.  Dintre factorii climaterici ce influențează semnificativ asupra omului sunt temperatura, umiditatea relativă a aerului, presiunea atmosferică etc. Fluctuaţiile valorilor parametrilor acestor factori de la limitele sanogene ale diapazonului optim provoacă modificări nocive ale sănătăţii psihice şi manifestarea dereglărilor funcţionale psihice de origine morbidigenă. Sistemele senzoriale reglatoare şi adaptive ale omului reacționează eficace la schimbările rapide ale timpului, în caz, contrar pot apărea deviaţii morbidigene ale sănătății psihice. Anume contrastul brusc al factorilor morbidigeni climaterici au o acţiune intensă asupra organismului, în particular asupra sănătăţii psihice, diminuând capacitatea de muncă, înrăutăţind starea subiectivă a organismului şi agravează dereglările funcţionale psihice şi somatice [6-9].Odată cu examinarea problemei influenței factorilor psihomorbidigeni, este important a menționa că pentru menținerea dirijată a sănătății psihice este necesar a asigura o influență periodică de scurtă durată a factorilor care provoacă stres de menajare. Așadar, impactul factorilor morbidigeni asupra sănătăţii psihice depinde de perceperea semnificaţiei lor pentru organism, de caracterul, durata și intensitatea lor. Factorii naturali pot avea impact asupra sănătăţii psihice numai în caz că ei sunt conştientizaţi ca semnificativi de către individul concret. Printre factorii ce au o influenţă considerabil morbidigenă asupra sănătăţii mintale sunt: temperatura, umiditatea şi presiunea atmosferică, care pot provoca anxietate, depresie, fobii, agresivitate etc. Modelul paternului comportamental al persoanei supuse acţiunii factorilor morbidigeni este determinat de procesele psihofiziologice, ce cauzează activitatea de fiecare zi: orientarea valorică, necesitatea, motivaţia şi luarea deciziei, precum şi starea funcţională a sistemului nervos central la momentul concret. Pentru formarea dirijată a sănătății psihice, este necesară asigurarea alternării periodice de scurtă durată a factorilor psihosanogeni și psihomorbidigeni care provoacă stres de menajare. Iniţierea dereglărilor funcţionale psihice la acţiunea factorilor meteo cu impact psihomorbidigen este influenţată nemijlocit de procesele dinamice în rețelele de neuroni ale cortexului asociativ parietal şi frontal și structurilor subcorticale, ceea ce duce la realizarea activității psihice a organismului în raport cu condiţiile variabile ale mediului ambiant și cu gradul de conștientizare a lor.