La 12 octombrie 1924, la sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Central al Ucrainei, a fost adoptată decizia despre crearea RASS Moldoveneşti în componenţa Ucrainei. Republica includea iniţial 12 raioane – Ananiev, Codâma, Birzula, Ocna Roşie, Balta, Stravrov, Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia. Din martie 1925, raionul Stavrov a fost lichidat, RASSM fiind constituită din 11 raioane. Capitala, până în 1929, a fost oraşul Balta, iar din 1929 – oraşul Tiraspol. Populaţia era ceva mai mult de jumătate de milion [1, p.154]. Odată ce a fost creată RASSM, a apărut necesitatea de a adopta o lege care să reglementeze statutul ei. Întocmirea proiectului de Constituţie al RASSM, conform deciziei prezidiumului Comitetului Executiv Central din Ucraina, a fost pusă în seama Comisariatului norodnic al justiţiei din Ucraina. Guvernul a poruncit Comisariatului dat să întocmească proiectul de Constituţie în baza următoarelor principii [1, p.155]: 1. RASSM are sistemul complet de organe centrale (Congresul sovietelor, Comitetul Executiv Central, Sovietul comisarilor norodnici şi comisariatele norodnice); 2. RASSM are buget de stat şi local; 3. RASSM are dreptul de a legifera independent pe chestiunile referitor la comisariatele nealipite, la comitetele executive în corespundere cu principiile generale ale organizării organelor similare din Ucraina, iar pe chestiunea despre limbă şi învăţământ, în corespundere cu dispoziţiile Constituţiei sale. Congresul I al Sovietelor din Moldova a aprobat Constituţia RASSM la 23 aprilie 1925. La 10 mai 1925, Congresul IX general al Sovietelor din Ucraina a întărit definitiv Constituţia RASSM. Constituţia avea şapte capitole: 1) dispoziţii generale; 2) organele supreme ale puterii de stat; 3) Sovietul Comisarilor norodnici; 4) organele puterii locale; 5) organele de justiţie; 6) Bugetul RASSM; 7) stema şi steagul [1, p.156].  Capitolul VI reglementa relaţiile sociale ce ţineau de bugetul republicii. Veniturile şi cheltuielile de stat ale RASSM se întruneau în bugetul de stat care intra în componenţa bugetului RSSU (art.45). Bugetul de stat al RASSM era examinat şi adoptat de Congresul Sovietelor din Moldova, sau în cazurile excepţionale reieşind din prevederile art.15. al Constituţiei [2, p.219-225] date de Comitetul Executiv Central Moldovenesc și se propunea pentru aprobare Comitetului Executiv Central al Ucrainei şi se introducea în componenţa bugetului de stat al RSSU La acest articol era expusă o notă şi anume [2, p. 226]: drepturile bugetare ale RASSM la fel şi ordinea de elaborare, adoptare şi executare a bugetului ei se stabilesc într-o lege specială, elaborată de Comitetul Executiv Central al Ucrainei. Bugetul local al RASSM era reglementat de un Regulament provizoriu al finanţelor locale. Astfel putem remarca următoarele: – era bine-venit capitolul în care au fost expuse ideile generale ce reglementau relaţiile bugetare; – aprobarea bugetului, în cele din urmă, să făcea de organele supreme de conducere ale Ucrainei, ceea ce impunea ca bugetul RASSM să corespundă tuturor principiilor şi legilor RSSU, care, după părerea noastră, era în defavoarea tinerii republici; – referitor la bugetul local, care era reglementat de un Regulament provizoriu, reieşind din Constituţie, acesta la fel rămânea la nivel declarativ. În doctrina sovietică, s-a promovat insistent ideea precum că prin anul 1936 în URSS a biruit socialismul, fapt ce a contribuit la realizarea unor transformări de ordin politic, economic şi social. Aceste transformări au determinat necesitatea adoptării unei noi Constituţii URSS, fapt care s-a produs la 5 decembrie 1936, când Congresul VIII general extraordinar al sovietelor din URSS a adoptat o nouă Constituţie unională [4, p.264].  În conformitate cu Constituţia URSS, republicile unionale au adoptat Constituţiile lor, care întru totul corespundeau celei unionale. La 30 ianuarie 1937, Congresul XIV extraordinar din Ucraina a adoptat Constituţia RSSU în care două capitole 15 şi 61 conţineau norme ce se refereau la organele supreme ale puterii de stat şi conducerii RASSM. Dar pornind de la politica demagogică promovată [1, p.168], RASSM trebuia şi ea să-şi adopte propria constituţie. După ce Constituţia Ucrainei a fost adoptată, CC al RASSM a format o comisie constituţională care a pregătit proiectul de Constituţie al RASSM Proiectul a fost publicat spre discuţie în decembrie 1937.  Desigur, aceste discuţii erau bine dirijate şi orientate, ele aveau loc concomitent cu un val de arestări şi depistări de „duşmani ai poporului” din RASSM [1, p.168-169]. La 6 ianuarie 1938, Congresul VII Extraordinar al Sovietelor din Moldova a adoptat Constituţia RASSM, care avea 11 capitole şi 114 articole, cu patru capitole mai mult ca cea din 1925. Capitolele noi se refereau la orânduirea socială, drepturile şi obligaţiunile cetăţenilor, sistemul electoral, procedura de modificare a Constituţiei. În ceea ce priveşte relaţiile bugetare, capitolul 6 expunea că [2, p.237]: bugetul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti se alcătuieşte de către sovietul Comisarilor norodnici al RASS Moldoveneşti şi se înaintează de către el la întărirea de către Sovietul Suprem a RASS Moldoveneşti. Bugetul RASS Moldoveneşti întărit de către Sovietul suprem a RASS Moldoveneşti, se publică la ştirea tuturora (art.69). Sovietul Suprem al RASS Moldoveneşti alege comisia de buget, care raportează Sovietului Suprem încheierea sa despre bugetul RASS Moldoveneşti (art.70). Darea de seamă despre împlinirea bugetului RASS Moldoveneşti se întăreşte de către Sovietul Suprem al RASS Moldoveneşti şi se publică la ştirea tuturora. (art.71). În bugetul RASS Modoveneşti şi în bugetele locale ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşele şi săteşti intră veniturile de la gospodăria locală, reţinerile de la veniturile de stat care se primesc pe teritoriul lor, atât şi a veniturilor primite de la impozitele şi strânjerile locale în măsurile, stabilite de legiuirea Uniunii RSS şi RSS Ucrainene. Astfel conchidem că la capitolul Relaţii bugetare în Constituţia din 1938, sunt expuse prevederi mult mai largi decât în Constituţia din 1925. Se vede o autonomie mai largă faţă de RSS Ucraineană, chiar în capitolul bugetele locale se expune detaliat de unde provin veniturile la bugetele locale. În urma cunoscutelor evenimente din 1940, condiţionate de protocolul adiţional secret Molotov-Ribbentrop [3, p. 243; 4, p. 278], când României i-au fost impuse serioase cedări teritoriale, soldate cu amputarea teritoriului dintre Nistru şi Prut şi partea de Nord a Bucovinei, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care a urmat o dezvoltare bazată pe centralizarea totală a finanțelor publice.