Coasa — jocul sacru al secerişului
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
187 4
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-12 18:57
SM ISO690:2012
POPA, Pavel. Coasa — jocul sacru al secerişului. In: Educaţia artistică: realizările trecutului şi provocările prezentului.Conferinţa ştiinţifică internaţională dedicată aniversării a 75 ani de învăţământ artistic din Republica Moldova. 25-26 noiembrie 2015, Chişinău. Chişinău: Grafema Libris, 2015, pp. 91-92. ISBN 978-9975-52-196-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Educaţia artistică: realizările trecutului şi provocările prezentului. 2015
Conferința "Educaţia artistică: realizările trecutului şi provocările prezentului"
Chişinău, Moldova, 25-26 noiembrie 2015

Coasa — jocul sacru al secerişului

Coasa — sacred harvest dance


Pag. 91-92

Popa Pavel
 
Institutul de Filologie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 26 august 2021


Rezumat

Tradiţiile coregrafice ale românilor basarabeni aşezaţi cu traiul între râurile Prut şi Nistru, au fost insuficient studiate atât de către oamenii de ştiinţă, cât şi de coregrafi. Materialul de față vine să confirme originea şi autenticitatea dansului folcloric Coasa — factor mental şi social al poporului, bazat pe alese concepte ale înţelepciunii creative deja existente în practica de viaţă a oamenilor, necesare în scopul organizării efective a muncii, desfăşurării unor obiceiuri şi tradiţii populare. Studierea pe teren a cutumelor coregrafice adevărate a demonstrat practicarea actuală a mai multor jocuri folclorice care promovează artistic procesul muncii, printre ele: Ciurul sau Sâta, Sfredeluşul, Sâsâiacul, Iţele ş. a. — adevărate şi valoroase expresii ale manifestării măiestrite a comunității care nu și-au contenit evoluția, ci s-au îmbogățit prin obolul celor mai hărăziți dănțuitori, implementând în vocabularul lor coregrafic distinse simțiri și pasiuni ale semenilor noștri. Revitalizând şi în contemporaneitate mesaje şi paşi dansanţi specifici, jocul Coasa reprezintă în mod artistic, expresiv ceremoniile legate de munca agricolă și mai exact: secerișul cerealelor, procesul artistic de desfășurare a cositului legat de muncă și fertilitatea pământului. Simbolul dansului Coasa exprimă puritatea, expresivitatea și funcționalitatea lui, şi poartă pecetea unor mesaje redate prin simțul artistic al interpreților — bărbat şi femeie, la fel şi diverse comentarii poetice ale evenimentelor în cadrul cărora are loc practicarea jocului, bazate pe ritualuri vechi. Concluziile obţinute în baza studierii surselor editate până în prezent referitor la tema respectivă demonstrează legătura strânsă a Coasei cu preocupările agricole. Astfel, considerăm apariția, dar și necesitatea Coasei drept o invenție a societății medievale pentru rezolvarea mai multor munci agricole, recoltarea, fiind cea mai importantă, semnificând și astăzi sfârșitul vieții plantei cultivate, iar moartea ei — încheierea ciclului vital care are pornirea concomitent cu încolțirea seminței și finalizează o dată cu colectarea ei semnificând finele unei etape și începutul altei noi. De asemenea, am constatat că acestui dans îi sunt caracteristice şi unele funcții apotropaice, dacă ne referim la superstiția apărării împotriva duhurilor rele. O altă semnificație a coasei (secerii) a fost cea de luptă, întâlnită și la daci. Coasa a fost asociată şi cu timpul, cu schimbarea şi renaşterea, devenind armă sacră şi oferind plantelor (omului) sacrificate/omorâte posibilități de a renaşte, întocmai ca în cazul holdei secerate care face loc viitoarei însămânţări. Trebuie să menţionăm că, chiar de la origine dansul Coasa a promovat atât funcţia sacră cu intenții cultice exclusive cât şi cea profană reprezentată prin plăcerea produsă de mișcarea ritmică a figurilor de joc şi a muzicii ca acompaniament al dansului. Pe parcursul istoriei poporului nostru acest dans a fost dramatizat şi ilustra munca cosașului, fiind frecvent în Bucovina, în Republica Moldova, dar și în comunitățile locuite de moldoveni din regiunea Odessa, Ucraina, care cu timpul s-a transformat în unul popular, interpretat de toate vârstele. Coasa este un joc care se interpreta în primul rând la serbările, mesele tradiţionale consacrate finalităţii secerişului. Treptat, acest dans şi-a simplificat funcţionalitatea plasându-se în repertoriul Horei satului, dar şi a diverselor sărbători ţărăneşti, păstrând şi în continuare morfologia coregrafică intactă, specificul relaţiilor dintre simbolul jocului şi interpreţii lui, dezvoltându-se necontenit. Jocul Coasa, actualmente, ilustrează imaginea existenţei umane împletită viguros cu tradiţiile româneşti de un specific aparte, izvorât din rădăcinile milenare ale procesului secerării şi a gândirii măiestrite a agricultorului. Aspectul artistic al jocului reprezintă specificul colectiv de creaţie conservând elementul improvizatoric intact. Dansul Coasa confirmă manifestarea artistică a comunităţii şi exprimă direct idealurile poporului în contextul semnificaţiei pâinii – product important în alimentarea omului cu simbol semnificativ în ritualurile şi tradiţiile noastre.

Cuvinte-cheie
coasă, secera, sacru, profan, fertilitate, renaştere, funcţionalitate, aspect cinetic, motiv,

scythe, sickle, sacred, profane, Fertility, rebirth, functionality, kinetic aspect, cell