Dimensiunea ştiinţifică a bibliotecii universitare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
704 23
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-14 08:41
SM ISO690:2012
HARCONIŢA, Elena. Dimensiunea ştiinţifică a bibliotecii universitare. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe sociale , 10-11 noiembrie 2014, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2014, Vol.1, R, SS, pp. 33-36.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
Vol.1, R, SS, 2014
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2014

Dimensiunea ştiinţifică a bibliotecii universitare


Pag. 33-36

Harconiţa Elena
 
Biblioteca Științifică a Universității de Stat „Alecu Russo”, Bălți
 
 
Disponibil în IBN: 31 martie 2020


Rezumat

În ultimii ani, bibliotecile sunt implicate în procesul schimbărilor globale care influenţează expres caracterul activităţii şi dezvoltării lor. Diversităţii sporite a mediului extern bibliotecile au opus o varietate de modele organizaţionale, reacţionând nu doar la schimbările sociopolitice şi economice, dar, de asemenea, modificând propriile obiective şi valori, logistica instituţională, resursele informaţionale, serviciile şi produsele bibliotecare pentru contingentul lor de utilizatori. Tot mai frecvent, publicaţiile periodice de specialitate oferă spaţiu de discuţii privind calificarea bibliotecilor universitare drept instituţii ştiinţifice. Dar, de ce se numesc ştiinţifice, ce lucrări elaborează şi care sunt direcţiile de cercetare realizate? Care sunt sarcinile lor în vederea desfăşurării activităţi ştiinţifice? Cercetătorii în domeniu afirmă că bibliotecile trebuie diferenţiate în funcţie de natura nevoilor de informare și interesele utilizatorilor, alţii susţin că numai conţinutul şi structura colecţiilor sunt importante, altcineva consideră că varietatea şi conţinutul activităţii bibliotecii poate servi drept temei de a o clasa la categoria de bibliotecă ştiinţifică. Alte sugestii ar fi prezenţa inerentă în bibliotecă a unei subdiviziuni care s-ar ocupa cu cercetarea ştiinţifică, care în dicţionarele de biblioteconomie este definită ca o cercetare orientată spre îmbunătățirea serviciilor infodocumentare, susţinerea consolidării bazei teoretice biblioteconomice, sporirea cunoștințelor în domeniul biblioteconomiei, bibliografiei, bibliologiei şi ştiinţelor informării. În cele ce urmează, ne propunem să elucidăm raportarea conceptului de bibliotecă ştiinţifică la denumirea şi poziţionarea acesteia ca structură universitară ce susţine şi se ocupă de cercetarea ştiinţifică pe exemplul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (BŞ USARB). Ghidându-se de definiţiile nominalizate, BŞ USARB urmează trei prevederi principale: 1) biblioteca susţine procesele educaţionale şi ştiinţifice ale universităţii; 2) constituie, colectează şi gestionează colecţii, asigură accesul la resurse informaţionale de calitate; 3) organizează propriile activităţi sprijinindu-se pe ştiinţa biblioteconomică. 1. COLECŢII din care 49% sunt documente ştiinţifice (a se vedea figura). Anual sunt achiziţionate 10 mii u.m. în 5 mii de titluri, 60-65% constituindu-le documentele ştiinţifice. Studenţii şi profesorii beneficiază de colecţii continue de publicaţii periodice în 322 de titluri, inclusiv donaţii, printre cele mai valoroase regăsindu-se circa 4.500 de volume în limba engleză din Proiectul Journal Donation Project (SUA).2. SERVICII ELECTRONICE:  Acces la 56 de baze de date ştiinţifice, inclusiv prin Consorţiul Resurse Electronice pentru Moldova (REM).  Site-ul Bibliotecii Ştiinţifice USARB: http://libruniv.usarb.md/ – peste 465.146 de pagini au fost accesate de 2.929.883 de ori în timpul a 59.367 de vizite (în a. 2003). Pe site pot fi lecturate conţinuturile integrale ale revistelor editate de universitarii bălţeni: Artă şi educaţie artistică, Fizică şi tehnică, Limbaj şi Context, Confluenţe Bibliologice, Bibliouniversitas@ABRM.md, Glotodidactica, Tehnocopia, NRF, SEMN, care alături de celelalte reviste pot fi accesate gratis şi pe Blogul eIFL-OA Moldova.  OPAC – Catalogul electronic (http://tinread.usb.md:8888/tinread/ tinread.jsp) conţine 377 887 de înregistrări sau 73% din toate titlurile deţinute, inclusiv: monografii, periodice, AV, RE – 212 711; notiţe bibliografice analitice – 165 176.  Arhiva electronică instituţională – ORA (Open Research Arhive) USARB – http://libruniv.usarb.md:8080/jspui/ – colectează full-textele publicaţiilor ştiinţifice şi didactice ale universitarilor din Bălţi, oferindu-le în acces deschis.  Biblioteca Digitală (http://libruniv.usarb.md) asigură accesul utilizatorilor la conţinuturi integrale ale documentelor electronice locale şi străine.  Baza de date SumarScanat (acces local) – peste 700 de cuprinse ale revistelor şi cărţilor în limbile engleză, germană, rusă pe subiectele de profil ale universităţii.  Lucrări muzicale de pe discuri de vinil (format MP3) (acces local) – bază de date ale operelor muzicale.  Lucrările universitarilor (cadre didactice şi bibliotecari) bălţeni sunt înregistrate în bibliotecile deschise pe Internet: Open Library, Calameo, Issuu, Scribd, sporind vizibilitatea USARB în lume. Total înregistrate – peste 500 de lucrări.  Resurse informaţionale tematice pe domeniile de profil ale USARB.   Promovarea oportunităţilor ştiinţifice ale bibliotecii prin reţele de socializare (15) şi bloguri (5). 3. PARTICIPAREA ÎN PROIECTUL TEMPUS Modern Information Services for Improvement Stady Quatity (MISISQ) (2013-2016) în vederea creării spaţiului informaţional unic pentru cercetători. 4. STUDII EXPLORATIVE ale vizibilităţii ştiinţifice a cercetătorilor universitari prin aplicarea indicatorilor scientometrici. 5. CERCETAREA UNIVERSITARĂ este susţinută prin informarea sistematică asupra noilor achiziţii în cadrul Zilelor Informării, cu utilizarea elementelor de Bibliotecă 2.0 (emailuri personale, PW, reţele sociale, bloguri). Anual sunt elaborate 6 (66) fascicole ale e-Buletinului bibliografic informativ Achiziţii recente (circa 5 mii titluri ). 6. DISEMINAREA selectivă a informaţiilor (DSI) pentru un dialog relevant dintre cercetători şi bibliotecari are loc pe cale electronică: Fişa DSI fiind plasată pe PW a Bibliotecii. Pe această cale sunt transmise anual peste 2000 de informaţii şi circa 3 000 de pagini selectate din baze de date care acoperă mai bine de 90 de teme de cercetare. În regim SDC (Servirea Diferenţiată a Conducerii), managerii superiori ai universităţii beneficiază de liste bibliografice cu un conţinut de 100 de titluri. 7. SERVICII ŞI OPORTUNITĂŢI. Studiu în săli de lectură specializate pe domenii de ştiinţă; Împrumut la domiciliu; Informare şi cercetare bibliografică; Asistenţă informaţională; Zilele Informării / Catedrelor; Lunarul Licenţiatului / Masterandului / Doctorandului; Salonul editorial anual: Contribuţii ştiinţifice şi didactice ale universitarilor bălţeni; Reviste bibliografice; Indexarea CZU a articolelor ştiinţifice şi a tezelor de master;Cursul: Bazele Culturii Informaţiei; Zilele Dreptului de a Şti; Săptămâna Internaţională a Accesului Deschis la Informaţie; Conferinţe/colocvii ş.a. 8.  ACTIVITATEA ştiinţifică a BIBLIOTECARILOR, inclusă în planul şi raportul USARB, se desfăşoară pe următoarele direcţii de cercetare: Management participativ: principii şi practici. Integrare şi formare profesională continuă, comunicare profesională; Biblioteca modernă pentru utilizatorii secolului XXI; Dezvoltarea resurselor informaţionale: politici, particularităţi, experienţe / efecte. Rezultatele anului 2013: studii scientobibliometrice – 12; comunicări – 61; articole – 72; lucrări editate – 9; resurse electronice – 33; materiale promoţionale – 17.  Activitatea editorială a fost intensificată în ultimii 15 ani, fiind publicate până în prezent circa 500 de lucrări; Revista Confluenţe bibliologice şi Bibliouniversitas@ABRM.md. 83 la sută (total – 52 de unităţi) din angajaţii bibliotecii sunt deţinători ai gradelor de calificare; în anul 2013 au participat la 34 de întruniri profesionale, la 4 stagii de formare profesională continuă, au organizat 6 conferinţe şi colocvii de nivel naţional, inclusiv 3 seminare.