Ne propunem, în comunicarea de faţă, să analizăm şi să exemplificăm câteva din problemele lexicografice întâmpinate în timpul redactării Dicţionarului toponimic al bazinului hidrografic al Neamţului, dicţionar de tip structural, realizat pe baza conceptelor de câmp toponimic, polarizare şi diferenţiere, teoretizate de către Dragoş Moldovanu43. În acest tip de dicţionare se urmăreşte nu doar enumerarea unor toponime, cu precizarea localizării şi a etimologiei acestora, ci şi evidenţierea raportului dintre nume şi obiectul geografic desemnat, a relaţiilor care se stabilesc între unele toponime şi a comportamentului acestora în vorbire. Realitatea de pe teren ne arată că de la numele unui obiect sociogeografic îşi pot lua denumirea şi alte obiecte din imediata sa apropiere, formându-se un câmp toponimic, adică un ansamblu de două sau mai multe toponime formate în jurul unui toponim-bază (sau nucleu), care are rol de centru polarizator.Principala problemă întâlnită în abordarea lexicografică de tip structural este cea a identificării toponimului primar. Pentru cazurile în care nu există atestări documentare rămâne la latitudinea redactorului să stabilească acest lucru. De exemplu, pentru câmpul toponimic Secul, trebuie identificat obiectul care a purtat mai întâi acest nume, deoarece astăzi în zonă întâlnim toponimele Pârâul Secul, Mănăstirea Secul şi Vârful Secul. Nicolae Iorga44 susţinea că acest nume a desemnat mai întâi mănăstirea şi că mai târziu pârâul care curge în apropierea ei a preluat numele Secul. Însă faptul că există documente anterioare construirii acestei mănăstiri, care atestă Pârâul Sec, ne îndeamnă să considerăm Pârâul Secul ca fiind toponimul-bază pentru acest câmp.  Un alt caz dificil în privinţa stabilirii toponimului-nucleu este cel al câmpului Neamţul, deoarece nu există documente care să indice obiectul sociogeografic desemnat iniţial cu acest nume. Este posibil ca Cetatea Neamţ să fi precedat Târgul Neamţ, ea putând fi construită de către colonişti saşi, cu scopul de a apăra trecătorile ardelene împotriva tătarilor, iar târgul să fi fost constituit mai târziu, lângă cetate. Aşa după cum există şi posibilitatea ca târgul, cu numele provenit de la un antroponim Neamţul, să fi existat deja când se construia cetatea, care a preluat denumirea. Am prezentat în acest rezumat doar una dintre problemele lexicografice întâlnite la realizarea dicţionarului în discuţie.