Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1032 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-12 01:16 |
SM ISO690:2012 MALOMAN, Eugeniu, GLADUN, Nicolae, TABAC, D, CEMÂRTAN, Ruslan, CASTRAVEŢ, Andrei. Diagnosticul şi tratamentul rupturii anevrismului aortei abdominale
. In: Arta Medica , 2008, nr. 5(32), pp. 53-63. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 5(32) / 2008 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 53-63 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Anevrismele aortei abdominale reprezintă o patologie
foarte gravă cu complicaţii catastrofale în procesul de expansiune
anevrismală. Termenul anevrism provine de la grecescul
aneurysma, ce înseamnă dilatare. Prin anevrism al aortei
abdominale (AAA) se înţelege dilatarea aortei abdominale cu
mai mult de 1.5 ori comparativ cu diametrul său normal, care
în mediu constituie 18-20 mm 1,2,3,4,5. În prezent AAA este cea
mai frecventă varietate topografică a anevrismelor arteriale, cu
o predispoziţie înaltă pentru complicaţii, în special pentru ruptura
sa 1. Majoritatea AAA sunt localizate distal de emergenţa
arterelor renale şi doar 5 % din ele implică şi segmentul suprarenal.
Anevrismele izolate ale aortei abdominale suprarenale
sunt o raritate 6. |
||||||
|