Entomofauna invazivă pe rol de vectori ai unor agenţi patogeni ale plantelor-agrciole
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
598 23
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-01 11:32
SM ISO690:2012
TIMUŞ, Asea. Entomofauna invazivă pe rol de vectori ai unor agenţi patogeni ale plantelor-agrciole. In: Sustainable use and protection of animal world diversity:: International Symposium dedicated to 75th anniversary of Professor Andrei Munteanu , 30-31 octombrie 2014, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, pp. 180-182. ISBN 978-9975-62-379-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sustainable use and protection of animal world diversity: 2014
Simpozionul " Sustainable use and protection of animal world diversity: "
Chișinău, Moldova, 30-31 octombrie 2014

Entomofauna invazivă pe rol de vectori ai unor agenţi patogeni ale plantelor-agrciole


Pag. 180-182

Timuş Asea
 
Institutul de Zoologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 18 mai 2019


Rezumat

În literatura de specialitate internaţională şi autohtonă sunt expuse mai multe specii de insecte cu aparat bucal sugător care exersează rolul de vectori ale unor agenţi patogeni ce provoacă daune considerabile multor plante agricole. Cele mai frecvent citate, inclusiv în ţara noastră sunt unele specii din ord. Homoptera şi Thysanoptera: •    Ord. Homoptera: 1) fam. cicadellidae: macrosteles divisus – care transmite îngălbenirea astrelor; Euscelis striatulus – „false blossom” la vaccinium; Cicadulina mbila – strierea porumbului; macropsis trimaculata – îngălbenirea piersicului; Eutettix tenellus – răsucirea frunzelor sfeclei-de-zahăr; delphax striatella – deformarea cerealelor; deltocephalus striatus – mozaicul grâului de toamnă; Cicadula sexnotata – mozaicul dungat al grâului, piticirea ovăzului şi a grâului; hyalesthes obsoletus* – micoplasma Chlorogenus australiensis var. stolbur sau stolburul cartofului etc.; 2) fam. aphididae: macrosiphum solanifolii – care transmite viroza şi provoacă mozaicul deformant al mazării; myzus pseudosolani – diverse mozaicuri cu nr. 1437, 1586, 1682, 2209 etc.; rhopalosiphum padi* – îngălbenirea şi piticirea orzului; acyrtosiphon pisum* – răsucirea frunzelor de mazăre, mozaicul comun şi mozaicul nervurian al mazării; aphis fabae* – viroze la sfeclă, lupin, lucernă, fasole etc.; brachycaudus helichrysi* – mozaicul florii soarelui; brevicorine brassicae* – brassica virus 1 sau mozaicul criciferelor la varză şi conopidă; aphis grossulariae* – mozaicul agrişului etc.;  •    Ord. thysanoptera: 1) fam. Thripidae: thrips tabaci* – transmite virusul Lycopersicum virus 3 şi provoacă boala petelor de bronz  la tutun (cu * – răspândite şi în Republica Moldova). Speciile de insecte invazive înregistrate în Republica Moldova şi transmiţătoare de viroze şi fitoplasmoze sunt structurate şi introduse în Tabelul 1. Din aceste 6 specii (ord. Homoptera – 5 şi Thysanoptera – 1), două specii au dublu statut: de carantină (cicadela viţei-de-vie – scaphoideus titanus, ord. Homoptera, fam. Cicadellidae şi invazive (tripsul occidental al florilor – Francliniella occidentalis, ord. Thysanoptera, fam. Thripidae), ambele de origine nord-americană. Astfel, cercetări speciale de monitorizare, răspândire în ţară şi informatizare în domeniul agricol, se întreprind doar pentru aceste specii. Din aceste două specii scaphoideus titanus este deja înregistrată în zonele de Sud şi Centru a republicii din 2011, inclusiv în 2014, iar Francliniella occidentalis se află în confirmare de prezenţă, fiindcă s-au lansat informaţii ca se poate răspândi în sudul ţării, fapt credibil fiindcă insecta respectivă se răspândeşte în Europa şi anume: Olanda (1983), Polonia (1986), Rusia (1990), Bulgaria (1991) şi România (2001, dar posibil şi mai devreme). Specia scaphoideus titanus este vector al fitoplasmozei Flavescens doree şi provoacă îngălbenirea aurie a viţei-de-vie, boală periculoasă similar filoxererei viţei-de-vie şi este investigată de colaboratori din ţară: Laboratorul de Carantină Fitosanitară, Institutul de Viticultură şi Vinificaţie (MAIA), Laboratorul de Entomologie (IZ AŞM), Catedra de Protecţia plantelor (UASM).