entomofagul trichogramma parazitează diferite specii de dăunători şi se utilizează pentru protecţia integrată a plantelor. După datele lui Lenteren (2000), anual în lume se lansează acest entomofag în total pe suprafaţă de 45 milioane de hectare la culturile agricole. Knutson, (2001) relatează că trichogramma este cel mai  utilizat entomofag în lume, fiind lansat anual la culturile agricole şi păduri în 30 de ţări. Compania „Biotop” din Europa produce şi comercializează entomofagul trichogramma, care se foloseşte în combaterea dăunătorilor de lepidoptere. trichogramma se produce pentru agricultori în protecţia biologică în combaterea ostrinia nubilalis la porumb şi tuta absoluta  la tomate, fiind folosită anual pe o suprafaţă mai mult de 100.000 ha în Franţa, Germania, Elveţia şi Cehia, (Frandon 2005, 2010, 2012). În Republica Moldova în anii 1984-1994 trichogramma s-a aplicat pe suprafeţe mari de la 20 mii până la 663 mii de ha la diferite culturi agricole, unde a fost organizat şi a funcţionat până în 1994 un sistem integru de producere a mijloacelor biologice pentru protecţia biologică a plantelor. Suprafeţele culturilor agricole protejate cu trichogramma în Republica Moldova în perioada 2002-2011 au constituit 47,7 mii/ha la diferite culturi anuale. La înmulţirea în masă a trichogramma, un deosebit interes reprezintă reacţia la densitatea populaţiei gazdei şi paraziţilor entomofagi, deoarece ei determină reglarea densităţii   gazdei. Densitatea populaţiilor de gazdă reprezintă unul din factorii principali, ce determină corelaţia numerică între paraziţi şi indivizii gazdelor lor. Când densitatea populaţiei de gazdă este mică, eficacitatea entomofagilor, inclusiv şi a trichogramma, nu poate fi mare. O creştere substanţială a eficacităţii trichogramma odată cu creşterea numărului indivizilor de gazdă pe o suprafaţă concretă de plante, a fost subliniată de mulţi savanţi, care au studiat acest parazit (Kot, 1964; Kot, 1973; Telenga, 1994). Eficacitatea trichogramma pentru diferite corelaţii parazit: gazdă a fost studiată şi de alţi autori (Жильнева, 1971; Кот, 1980; Гринберг, Гаврилица, 1986). După părerea acestor autori, există densitatea optimală de ouă de gazdă, când procentul de parazitare atinge o valoare maximală. De pe poziţiile protecţiei plantelor aceasta este o confirmare de mare valoare, deoarece reprezintă o bază pentru a prezice eficacitatea economică a colonizării periodice a trichogramma în prezenţa diferitor densităţi de ouă de gazdă. În aşa fel, densitatea ouălor de gazdă reprezintă cel mai principal factor ce condiţionează nivelul productiv al paraziţilor în condiţii de câmp. La înmulţirea în masă a trichogramma, densitatea mare de femele a parazitului duce la creşterea nesemnificativă a procentului de masculi în generaţie, în comparaţie cu femelele solitare. Însă concentrarea abuzivă a femelelor într-un singur loc influenţează asupra procentului masculilor în generaţie. Dar rămân foarte multe momente neînţelese în această problemă. Kot (1964) a remarcat, că în cazul unei densităţi mari a ouălor de gazdă, se observă parazitarea lor într-un procent mare. În cazul distribuirii comparativ rare a ouălor, parazitarea decurge mai uniform. De aici urmează, că distribuirea ouălor insectei-gazdă are o mare importanţă în formarea raportului parazit:gazdă în condiţii naturale. Rezolvarea unilaterală a acestei probleme poate înrăutăţi eficacitatea trichogramma, ori creşterea neîntemeiată a sinecostului. Numai ţinând cont de toţi factorii, ne va permite corect să determinăm strategia de înmulţire a trichogramma (Гринберг, Гаврилица, Шляхтич, 1986, Gavriliţa, 2009). La înmulţirea în masă a trichogramma prin metoda tradiţională se foloseşte raportul de parazit: gazdă (P:G) – 1:20, adică, la o femelă îi revine 20 de ouă de molia cerealelor. Scopul cercetărilor a fost determinarea raportului optimal la înmulţirea t. dendrolimi în masă pe ouă de molia cerealelor (s. cerealella) iradiate cu raze gama. Pentru aceasta s-au efectuat experienţe cu o gamă largă de rapoarte, unde s-au oferit femelelor de trichogramma diferite rapoarte (P:G), începând de la 1:10 până la 1:100 de ouă (tabelul 1., Fig. 1). Din experienţele efectuate s-a observat, că prolificitatea creşte odată cu creşterea raportului de P:G şi variază de la 8,2% (1:10) până la 52,8% (1:100) ouă la o femelă în varianta cu iradiere şi de la 6,4% (1:10) până la 31,4% (1:100) ouă la o femelă în varianta fără iradiație. Procentul de parazitare a t. dendrolimi în varianta cu ouă iradiate variază de la 90 la raportul 1:30 până la 52,3 la raportul 1:100, iar în varianta fără iradiere – de la 81 la raportul Analizând variantele de raporturi P:G s-a constatat, că raportul optimal la înmulţirea în masă pe ouă de molia cerealelor iradiate se deplasează de la 1:20 la 1:30, deci la o femelă în mediu îi revine 30 de ouă de molia cerealelor iradiate, unde procentul de parazitare este maximal şi constituie 90, iar procentul de ouă nefolosite este numai 10; în martor aceşti indici constituie respectiv 56,3 şi 42,7. Alegerea raportului convinabil se determină prin distribuirea materialului biologic. La producerea culturii materne de trichogramma cu scopul păstrării genofondului coloniei iniţiale, este necesar de a folosi rapoarte mai mari P:G. La înmulţirea trichogramma pentru realizare, când principalul criteriu este sinecostul protecţiei, pot fi rentabile raporturile (P:G) – 1:20 până la 1:30 în varianta cu iradiere. Înmulţirea în masă a trichogramma pe ouă iradiere dă posibilitate de a economisi esenţial cantitatea de ouă de molie şi trichogramma.