Agricultura este o activitate riscantă. Unul dintre cele mai mari pericole pentru culturile agricole este grindina. Datele arată că, în perioada aprilieseptembrie, pe teritoriul Republicii Moldova pot fi, în medie, până la 21de zile cu căderi de grindină. Pentru a proteja terenurile agricole de acest fenomen periculos, real și necesar ar fi să se difuzeze la timp prognozele și avertizările meteorologice, elaborate în baza informaţiei radarelor meteorologice şi al imaginilor satelitare, în aceste cazuri pot fi luate măsuri adecvate. În prezent, există posibilităţi de prevenire a formării norilor cu grindină prin pulverizarea, în cadrul lor, a unor substanţe chimice, care determină căderea ploilor înainte de formarea granulelor de gheaţă. Se mai folosesc rachete antigrindină de tip ˝Alazani˝ şi ˝Cristal˝cu iodură de argint, care împiedică cristalizarea apei, ele fiind dirijaţi de pe sol sau din avioane. Experţii spun că eficacitatea de lansare a rachetelor antigrindină este de 75 la sută. Specialiștii avertizează că mereu există riscul de grindină, însă rachetele reduc pierderile de căderea acesteia de 510 ori. Tot ca măsură de prevenire a formării grindinii se utilizează nori de iodură de argint, care împiedică cristalizarea apei, ele fiind dirijate de pe sol sau din avioane. Metoda de combatere a grindinii, folosită azi în Republica Moldova şi în unele state, îndeosebi din Europa de Est, se bazează pe concepţia formării artificiale a embrionilor de grindină, capabili să concureze în procesul creşterii cu embrionii de grindină ce se formează natural. Ca rezultat ultimii sînt lipsiţi de posibilitatea de a creşte până la mărimi periculoase şi se topesc în atmosferă, căzând sub formă de precipitaţii lichide. Aceste metode sînt însă foarte scumpe şi nu dau întotdeauna rezultatele scontate. În cele mai multe ţări, afectate de grindină, pentru combaterea ei se utilizează măsuri şi mijloace cu caracter pasiv, care sînt ecologice şi constau în: delimitarea ariilor afectate de acest fenomen şi cultivarea lor cu plante rezistente la grindină; acoperirea plantaţiilor agricole preţioase cu plasă (pomii fructiferi, viţa de vie), în practica viticolă mondială plasa antigrindină se mai folosește prin înfășurarea zonei strugurilor. Plasa este compusă din fibre de polietilenă, ţesute cu dimensiunile reţelei cât mai mici, calitatea şi rezistenţa fibrelor influenţează direct durabilitatea sistemului de protejare pasivă împotriva grindinei.