Valeriana officinalis, una dintre cele mai cunoscute plante medicinale, este o specie de plante erbacee perene din familia Valerinae, ce se adaptează bine la condiţii pedoclimatice variate, este nepretenţioasă faţă de temperatură, în schimb, cu cerinţe mari pentru umiditate. Înfloreşte în perioada iunie-august. Rizomii şi rădăcinile se recoltează toamna în primul an de vegetaţie. Dintre posibilii dăunători ai plantei se menţionează făinarea (Erysuphe valeriane (Jacz.)Blum.), ruginile (Puccinia valeriane Wint) şi mana valerianei (Peronospora valerianei Trail), dintre polifagi- larvele viermilor de sârmă (Agriotes spp.), cărăbuşul de mai (Melolontha spp.).  Valeriana este recunoscută mondial datorită proprietăţilor ei medicamentoase şi celor peste 100 de compuşi chimici activi specifici (80% valepotriaţi, 2,8% acizi organici şi terpene, 0,05% alcaloizi). Unii din aceşti compuşi (de ex. actinidina) pot provoca un comportament neobişnuit la o varietate mare de organisme (pisici, râme, şoareci), fapt demonstrat şi prin experimentul realizat de către noi pe mai multe feline şi râme.  În medicină se utilizează în special rădăcinile şi rizomii de valeriană. Preparatele realizate din acestea (pulbere, tinctură, infuzia combinată) au aplicaţii în tratamente interne pentru boli de ordin emoţional, nervos, afecţiuni cardiovasculare sau digestive şi în tratamente externe, în caz de reumatism, artrită reumatoidă sau nevralgie. Recent, s-a descoperit că în afara proprietăţilor calmante, antidepresive, anticonvulsive, sedative ale valerianei utilizate în diferite tratamente, aceasta poate să prevină şi apariţia unor boli mentale, cum ar fi boala Alzheimer sau chiar să contribuie la îmbunătăţirea memoriei.  Cea mai bine-cunoscută utilizare a valerianei, recunoscută de majoritatea medicilor şi a oamenilor de ştiinţă rămâne a fi, totuşi, tratarea insomniilor şi altor probleme de somn, ea fiind o alternativă ieftină şi naturală a medicamentelor tranchilizante. Ne-am propus să demonstrăm acest fapt printr-un experiment care să demonstreze beneficiile acestei plante în cazul insomniilor uşoare, provocate de stresul zilnic. Conform experimentului, a fost investigat comportamentul nocturn a 10 persoane care au folosit zilnic valeriană sub formă de infuzie timp de 4 săptămâni, după care s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a calităţii somnului, precum şi faptul că la încetarea administrării, nu s-a înregistrat nici o reacţie adversă semnificativă (doar uşoare dureri de cap, somnolenţă) şi nici o potenţială dependenţă, ceea confirmă siguranţa utilizării valerianei.